COVACI RAREŞ - ELEV ÎN CLASA A VII-A - PARTICIPANT LA OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE CHIMIE

1 septembrie 2008.O dată ca oricare alta,dar pentru mine plină de semnificaţii.Acest început de toamnă a pus capăt unui şir lung de ani petrecuţi ca profesoară de chimie în mai multe şcoli din Tg. Mureş.Ultimii 15 ani am predat la Gimnaziul "Alexandru Ioan Cuza".

Mi-a fost foarte greu să accept ideea că voi fi nevoită să fac naveta la Rîciu.Începutul a fost mai greu.Comuna,în care am fost nevoită a munci,e mare,frumoasă,cu reale perspective de "europenizare". Şcoala,aflată în centrul comunei,abia a fost reabilitată. Copiii au condiţii de a învăta demne de orice oraş din ţară.Am fost profund impresionată nu numai de aspectul şcolii,ci şi de colectivul de cadre didactice şi cel de elevi cu care am început să muncesc.O mână de oameni,o parte din ei aflaţi în pragul pensionării,m-au primit cu caldură,m-au acceptat în mijlocul lor cu uşurinţa şi m-au ajutat să trec pe nesimţite peste condiţia de nou-venit.Aceşti oameni minunaţi "se risipesc" an de an cu dăruire şi pricepere,modelează minţi şi suflete,trăiesc durerea şi bucuria copiilor pe care-i educă fără a realiza că timpul trece nemilos şi-şi lasă amprente asupra lor.

Oamenii sunt oameni şi aici,copiii sunt copii cu bune şi rele şi aici,dar lucrurile par mai simple,mai curate,mai aproape de adevăr.R. Togore spune "Omul îşî poate lua cunoştinţele numai de la om.Aşa bazinul se umple cu apă,focul se aprinde cu foc,iar sufletul se modelează datorită sufletului altui om".

Nu mă pot stăpâni să nu parafrazez veşnica remarcă:"eşti de la ţară,acolo nu se face şcoală".....
Eu sunt orăşeancă din naştere.Îmi pot permite să-i contrazic pe cei care fac asemenea remarcă.Aici,unde şcoala înseamnă doar cele şase ore petrecute efectiv în bănci,aici,unde elevii nu-şi permit meditatori încă din clasele mici,aici se face predare şi învăţare doar la şcoală.

Cu inocenţa specifică vârstei,cu bunul-simţ înăscut, aşa cum stă bine omului de la ţară, cu problemele ce le au majoritatea locuitorilor acestei aşezări rurale din inima câmpiei,aceşti copii ştiu încă ce-nseamnă recunoştinţa şi respectul.Că aici se munceşte,o dovedesc rezultatele obţinute de aceşti copii la diferite concursuri la care participă alături de cei ce-nvaţa la oraş.
Începând cu întrecerile sportive,cu olimpiadele la matematică, română, chimie, limba engleză, elevii care ne-au reprezentat şcoala au obţinut rezultate bune.

Un elev al acestei şcoli-Covaci Rareş din clasa a 7-B s-a calificat al doilea la Concursul de chimie pentru clasa a 7-a "Raluca Lipan,concurs care a avut loc în data de 16 mai 2009.

Cu mândrie spun că acest elev va reprezenta judeţul Mureş la Olimpiada naţională,de chimie,concurs ce va avea loc la Focşani,în ziua de 15.06.2009.

Scriind aceste rânduri am vrut să atrag atenţia asupra şcolilor de la ţară,asupra copiilor care învaţă, acolo,în clasă,cu profesorul lor,doar cu profesorul lor,putând concura cu elevi de la orice altă şcoală din judeţ sau ţară.

Ţin să mulţumesc doamnei director Bordeianu Minerva pentru că a făcut posibilă integrarea mea într-un asemenea colectiv,pentru că m-a sprijinit în tot ce-am inteprins pentru a obţine asemenea rezultate.

Luca Susana - Prof. chimie-fizica

ŞCOALA DE MUZICĂ - TOCMAI ÎN RÂCIU

TOCMAI ÎN RÂCIU...

O seară din luna decembrie 2008. Simţeam din plin magia sărbătorilor de iarnă, împreună cu cei apropiaţi, lângă bradul de Crăciun. Era o veselie generală, mulţi copii, multe cadouri, multe discuţii.

Una dintre conversaţii avea ca subiect înfiinţarea unei şcoli de muzica în Râciu. Ideea îi aparţine profesorului Jake Walters, voluntar în Corpul Pacii, repartizat la şcoala noastră. Domnul Bogdan Manoilă a apreciat această iniţiativă şi a acordat un sprijin financiar. Desigur, am fost foarte încântată de perspectiva existenţei unui cerc de muzică în comuna noastră.

De atunci a început o perioadă de organizare, de atragere de sponsori. Dacă nu s-au găsit suficiente fonduri în România, profesorul Joe Cross, voluntar la Gimnaziul „George Coşbuc” din Târgu Mureş, a contribuit cu fonduri trimise din S.U.A. pentru achiziţionarea unui pian electronic. O contribuţie mică, dar importantă a avut şi d-l Dorin Covaci din Râciu.

Între timp, unii părinţi au cumpărat chitare pentru copiii lor, iar cei doi profesori voluntari americani au început, cu foarte multă pricepere, răbdare şi dăruiure, să iniţieze elevii în studierea instrumentelor.

Proiectul de educaţie muzicală a debutat în semestrul al II lea al anului şcolar 2008-2009, pagina oficială fiind:

PROIECT DE EDUCAŢIE MUZICALĂ
ŞCOALA DE MUZICĂ

INIŢIATOR:
prof. Jake Walters, Corpul Păcii

ORGANIZATORI:
prof. Jake Walters, Corpul Păcii
dir. adj. înv. Narcisa Covaci

INSTRUCTORI:
prof. Jake Walters, Corpul Păcii
prof. Joe Cross, Corpul Păcii

LOC DE DESFĂŞURARE:
GIMNAZIUL DE STAT „GHEORGHE ŞINCAI”- RÂCIU

DURATA:
semestrul II- 2008-2009
vacanţa de vară 2009
anul şcolar 2009-2010

PARTICIPANŢI - pentru început:
elevi din clasele I - VI de la Gimnaziul de Stat ”Gh.Şincai”- Râciu:

CHITARE Vincovici Iulia şi Burian Daniel - clasa I, Pogăcean Lidia - clasa a II a, Văcar Ada şi Covaci Onoriu – clasa a III a A, Pogăcean Sebastian şi Şandor Paul – clasa a IV a, Curticăpean Flavius Gabriel – clasa a V a, Cionc Sergiu – clasa a VI a A.

PIAN: Văcar Alina- clasa I, Iuga Raul – clasa a III a A, Iuga Anamaria- clasa a IV a, Curticăpean Dan – clasa a VI a A, Soţan Mădălina, Ciontoş Petruţa, Florea Maria – clasa aVI a B.

RESURSE MATERIALE : chitare - cumpărate de părinţii elevilor, pian electronic – achiziţionat cu fonduri obţinute din sponsorizări.

OBIECTIVUL PROIECTULUI: educarea copiilor prin şi pentru muzică prin lărgirea ofertei de activităţi extracurriculare atât în timpul anului şcolar cât şi în vacanţe.

Se doreşte ca, în viitor, să participe la orele de muzică şi elevi de la Şcoala Generală Sânmărtin şi să se achziţioneze din donaţii instrumente pentru copii care nu îşi pot cumpăra.

Le mulţumesc sponsorilor şi desigur părinţilor copiilor care frecventează clubul de muzică pentru preocuparea faţă de educaţia copiilor lor şi pntru încrederea pe care o au în această activitate iar celor doi profesori instructori mult, mult succes.

Rezultatele au apărut neaşteptat de repede. Grupul vocal al elevilor clasei a IIIa, instruit de înv. Teodora Birou, acompaniat de Jake la pian, a câştigat locul I la faza zonală şi locul al II lea la faza judeţeană a concursului Ritmurile Copilăriei – 2009. Ecourile în mass media au fost numeroase: articole în ziarele judeţene, ştiri la televiziunile locale şi naţionale – Realitatea TV. De asemenea, ştirea despre realizarea lui Jake se află la rubrica NEWS, pe site-ul oficial al Corpului Pacii România.

În 28. 04. 2009 la Televiziunea Târgu Mureş, TTM, a fost difuzată ştirea referitoare la câştigarea concursului zonal de către copiii de le Râciu, fiind menţionat şi faptul că „profesorul de muzică Jake Luke Walters, (...) a deschis o şcoală de muzică tocmai în Râciu.”

DA, TOCMAI ÎN RÂCIU...!

Dir. adj. înv. Narcisa Covaci


,

Marti 28 aprilie 2009 - Teatrul Ariel - Concursul "In ritmurile Copilariei"

Marţi, 28 aprilie 2009, a avut loc la Teatrul Ariel din Tg. Mureş concursul de interpretare vocală « Ritmurile copilăriei » , faza zonală.


La concurs au participat grupuri vocale de la şcoli din oraş şi din satele aparţinătoare. Şcoala noastră a fost reprezentată de elevii claselor a III-a « Raze de soare », îndrumaţi de înv.Marioara Pojar şi înv. Teodora Birou.Copiii au fost acompaniaţi la pian de profesorul american Jake Walters.

Înregistrările video pe zoutube - canalul  http://www.youtube.com/user/adrianioanbaciu

Juriul, format din: inspector şcolar Dumitru Orosan, prof. Cornelia Ciubucă, director Maria Sabău (Gimn.,,Europa’’), lector univ. Dorina Pogăceanu, Ovidiu Bucşa –referent (Casa de Cultură Sighişoara), Laura Moldovan –sufleur (Teatrul Naţional) şi institutor Denisia Man (Gimn. ,,Dacia’’), a premiat cele mai bune prestaţii.

Spectatorii au apreciat interpretarea, prezenţa scenică dar şi costumaţia concurenţilor, răsplătindu-i prin aplauze.

Echipajul şcolii noastre ,,Raze de soare’’a urcat pe cea mai înaltă treaptă a clasamentului obţinând LOCUL I, ocazie cu care a fost invitat să participe la faza judeţeană a concursului.

Aceasta a avut loc în data de 14 mai 2009, în sala festivă a Casei de Cultură a Sindicatelor, unde au participat un număr de unsprezece formaţii, cele mai valoroase din întreg judeţul.


Încurajaţi de succesul obţinut, ,,Raze de soare’’ şi-au propus să reprezinte cu cinste şcoala noastră, obţinând şi de data aceasta un meritoriu LOC II, diplomă care răsplăteşte o muncă de echipă de câteva luni. Şi de această dată juriul a fost format din oameni de specialitate: inspector şcolar Dumitru Orosan, conf. univ. Lucian Roşca, lector univ. Carmen Mihăilescu, lector univ. Dorina Pogăcean, lector univ. Ramona Preja, (Facultatea de Muzică UAT Tg. Mureş ) instit. Silvia Negruţiu( Colegiul ,,Unirea’’), instit. Irina Năsăudean (Gimn. Tudor Vladimirescu), ceea ce ne-a facut să apreciem mai mult valoarea diplomei obţinute.

Sperăm ca şi în anul şcolar viitor, formaţia ,,Raze de soare’’să participe la astfel de concursuri şi să obţină rezultate cel puţin asemănătoare.

Înv. instit. Teodora Birou

150 de ani de la Unirea Ţării Româneşti cu Moldova

150 de ani de la Unirea Țării Românești cu Moldova (24 ianuarie 1859-24 ianuarie 2009)


Dorința de unitate națională a românilor a fost de mare actualitate în toată perioada orânduielii feudale. Majoritatea domnitorilor din cele trei țări românești aveau ca obiectiv păstrarea independenței, dar în taină și dorința de unitate, ea fiind singura sursă a înfruntării atacurilor succesive ale turcilor și austriecilor. În anul 1600, domnul Țării Românești, Mihai Viteazu a reușit să unească pentru o scurtă perioadă de timp cele trei țări românești: Țara Românească, Transilvania și Moldova. Mijlocul veacului al XIX-lea a oferit condiții propice politicii interne și externe românilor pentru a-și pune în aplicare ideea de unitate națională. Astfel, în urma alegerilor din 5 ianuarie 1859 în Moldova și 24 ianuarie 1859 în Țara Românească a fost ales un singur domnitor în persoana lui Al. I. Cuza, punându-se bazele unui nou stat în Europa, la gurile Dunării în România.

Domnul Cuza a fost creatorul României moderne prin reformele în domeniul armatei, justiției, învățământului, dar în special prin cele economice și politice. Cuza a fost susținut frenetic de masele populare lipsite de dreptate socială, politică și demnitate națională, care au stimulat unele calități morale ale Domnului Unirii: vitejia, bunătatea, spiritul nepărtinitor.

Alexandru Ioan Cuza a rămas în istoria noastră ca una dintre cele mai luminoase figuri.Cu prilejul centenarului nașterii sale, în 1920, marele istoric Nicolae Iorga spunea că dacă ar dori cineva ,,să cuprindă într-o formulă marea personalitate a lui Vodă-Cuza, ar trebui să spună că el a fost un om vrednic de legenda sa că în jurul său s-a creat o legendă vrednică de dânsul’’. Sub domnia lui, pentru întâia oară țăranii au căpătat pământ. Pentru aceasta și alte fapte mărețe, Cuza a fost preamărit de masele populare, iar figura lui a intrat în creația folclorică, alături de alți vrednici conducători, cum ar fi:Ștefan cel Mare, Mihai Viteazu, Constantin Brâncoveanu si Tudor Vladimirescu.Creația populară îl imortalizează astfel într-un cântec:

,,Frunza verde margarit

De când Cuza-i la domnit

Avem pâine la dospit

Si untură la prăjit.”

Cuza-Voda să domnească

Oștirea să o mărească

Pe boieri să-i umilească

Țară mândră să croiască’’.


Încă în viață fiind, se creaseră despre el numeroase legende, mai toate având un anumit tâlc, exprimând o năzuință a poporului care-l dorea drept și bun cu cei mici, aspru și necruțător față de impilatori, adică față de boieri și negustori.

Cuza rămâne apoi pentru totdeauna cel dintâi domn a Țătilor Unite, domnul Uniri, fapt ce reprezintă, iarăși, un mare merit. El na fost numit, și ales, și încă în unanimitare, în ambele țări. Ales nu ca un nume mare, răsunător, ci ca „un om nou, la legi noi”, întruchipând voința națională.

Pentru faptele sale mărețe, a meritat recunoștința, nu numai a contemporarilor, ci și a generaților următoare. După înfățișarea domniei de către conservatori vremii. El nu a avut parte de blestemul cuvenit tiranilor, dimpotrivă milțimile l-au regretat. Maesle largi ale poporului îi pomeneau numele cu venerație, întrucât fusese călăuzit în acțiunile sale de idei înaintate, progresiste.

Despre Cuza, marele romanaier Mihail Sadovianu în ,, stralucita limbă’’ scria despre aureola și legenda creată în jurul numelui marelui domnitor ,, cu înceleciune că în necazurile și aspirațile lui nedeslușie, gata săi atribuie trăsături și lumini ideale, poporul întrupase în Cuza dorința de schibări și de dreptate, devenind în ochii norodului umilit un fel de principiu al binelui.’’

Expresie a unei epoci de mari prefaceri economice și sociale, personalitatea lui Alexandri Ioan Cuza polarizează vigurosfapte și atitudini cu un profund conținut progresist. Cuza-Vodă, luminat patriot și om de stat cu vederi democratice amplecat spre glasul și năzuința celor mulți pe care îi înțelegea și iubea, exprese ptactică și activă a generozității unei generații de înflăcărați iubitori ai țarii și poporului, a devenit în scurtă vreme simbolul înfăptuirilor naționale și sociale ale timpului.Figura luminoasă a mai marelui voevod strălucește și astăzi ca un luceafăr pe cerul istoriei naționale între marii eroi ai neamului românesc.

Profesor Vasile Conțiu

Tehnoredactare: Sfîriac Silviu (VII) și Papoi Marius (VII)

.

PROIECTUL “SĂPTĂMÂNA COPIILOR 2009 – RÂCIU – SÂNMĂRTIN – ULIEŞ”

SÂMBĂTĂ- DUMINICĂ 30-31 MAI 2009

Excursie în Moldova, clasele a III-a A şi a III-a B

Înv. Birou Teodora, înv. Pojar Mărioara (Râciu)



LUNI, 1 IUNIE

10.00 - „La mulţi ani, e ziua ta!” – Concurs de pictură – Grădiniţa Râciu – toate grupele.

10.00 – Desene pe asfalt – Clasele a II-a şi a IV-a - Sânmărtin.

Ora 19.00 – FOC DE TABĂRĂ – prof. Macarie Iacob (Râciu), prof. Liviu Bucur, prof. Adrian Baciu, Jake Luke Walters (reprogramat pentru luni, 8 iunie)



MARŢI, 2 IUNIE

Ora 13.00 - Micii Sanitari – Şcolile din Râciu şi Sânmărtin – prof. Gherman Dana.

Ora 13.00 - Drumeţie la pădurea de stejar Nima - Şcoala Sânmărtinu de Câmpie - Prof. Semiramida Baciu şi înv.Lucica Costea

Ora 10.00 – „Carnavalul Veseliei – Grădiniţa Sânmărtinu de Câmpie.



MIERCURI, 3 IUNIE 2009

Ora 12.00 – Concurs „Lumea Copiilor”:

1.Desene pe asfalt;

2.Pictură în natură.

Înv. Birou Teodora (Râciu).

14.00 - Întreceri sportive între elevii şcolilor din Râciu, Ulieş şi Sânmărtin – Prof. Liviu Bucur şi Toader Dulau.



JOI, 4 IUNIE 2009

10.00 – „Copilărie Fericită!” – educaţie muzicală, activitate cu caracter deschis – grupa mijlocie.

13.00 - Drumeţie în împrejurimile satului, cu scopul cunoaşterii şi culegerii de plante medicinale – prof. Linca Ioana şi prof. Toader Dulau.

14.00 – Fotbal - Meciurile de bun rămas pentru clasa a VIII-a – Râciu (clasele VI-VIII) – Râciu.



VINERI, 5 IUNIE 2009

Ora 07.00 – Excursie în Maramureş – clasa I (vineri, sambata) - Înv. Narcisa Covaci

12.00 – Ziua Învăţătorului – Întâlnire amicală la un ceai între cadrele didactice.

12.00 – „Să ne cunoaştem comuna!” – Drumeţie în împrejurimile satului – Grădiniţa Râciu.

Ora 12.00 – „Hai să ne distrăm!” – Cântece, jocuri, caricaturi, desene - Înv. Stela Bungărdean, înv. Naghi Felicia

Ora 13.00 – Întreceri sportive – Deplasare la Şcoala Generală Pogăceaua



DUMINICĂ, 7 IUNIE – Druneţie cu bicicletele – Jake Luke Walters



LUNI, 8 IUNIE

Ora 10.00 – TOMBOLA COPIILOR – Şcoala Ulieş

Haideţi la joacă – divertisment – prof. Linca Ioana

Ora 12.30 – TOMBOLA COPIILOR – Şcoala Sânmărtin – Prof. Semiramida Baciu

13.00 – Fotbal - Meciurile de bun rămas pentru clasa a VIII-a – (clasele VI-VIII) – Sânmărtin.

Ora 19.00 – FOC DE TABĂRĂ – prof. Macarie Iacob (Râciu), prof. Liviu Bucur, prof. Adrian Baciu, Jake Luke Walters



MARŢI, 9 IUNIE

Lansarea revistei „Vreau să ştiu!” – nr. 25

Ora 12.00 – TOMBOLA COPIILOR – Gimnaziul Râciu.

Ora 12.00 – Jocuri sportive şi distractive- Şcoala Sânmărtin- org. Înv. Maria Caliani participă clasele a III-a de la Râciu, înv. Pojar Marioara şi înv. Teodora Birou



MIERCURI, 10 IUNIE

Ora 10.00 – Festivitatea de încheiere a clasei a VIII-a – Şcoala Sânmărtin

Ora 12.00 – Proiect tematic „Alfabetul” – participă elevii clasei I şi părinţii – Înv. Covaci Narcisa

Ora 14.00 –Discoteca copiilor –Banchet clasa a VIII-a - Şcoala Sânmărtinu de Câmpie



JOI, 11 IUNIE

Ora 10.00 – Festivitatea de încheiere a clasei a VIII-a – Gimnaziul Râciu.

Ora 17.00 – Discoteca copiilor –Banchet clasa a VIII-a - Gimnaziul Râciu.



DIRECTOR, MINERVA BORDEIANU


ORGANIZATORI

DIRECTOR ADJUNCT, NARCISA COVACI



CONSILIER EDUCATIV,

ADRIAN BACIU

LIMBA ENGLEZĂ LA RÂCIU

Articol pentru numărul 25 al revistei "Vreau să ştiu!"

Ştiaţi că în judeţul Mureş comuna noastră se află între primele cinci din punct de vedere al rezultatelor la limba engleză în ultimii şapte ani?

Ştiaţi că din aceşti şapte ani, în cel puţin trei am fost primii din judeţ, ca număr de elevi de la ţară admişi la liceu la limba engleză intensiv sau bilingv? (au fost ani când chiar patru sau cinci elevi dintr-o clasă de 25 au fost admişi - aceasta înseamnă un procent de 20% - elevi care s-au orientat spre limba engleză)

Ştiaţi că la Râciu de doi ani se organizează o clasă specială de limba engleză, în fiecare vineri dupăamiaza, clasă la care participă elevii care vor să se pregătească mai bine la limba engleză pentru liceu? În această clasă au participat elevi din: Râciu, Sânmărtin, Crăieşti, Ulieş, Pogăceaua, Văleni, Valea Grebenişului, Şincai Fânaţe, Coasta Mare Pusta, Pârâul Crucii(comuna Râciu), Pârâul Crucii (Comuna Pogăceaua), Valea Ulieşului. Toate acestea fiind sate defavorizate până nu demult din punct de vedere al pregătirii la limba engleză.(Toate acestea pot fi văzute listele de prezenţă - au fost zile în care ereu prezenţi mai mult de 35 de elevi). De fiecare dată au fost acceptaţi şi elevi din clasele a VI-a şi a V-a care au dorit să participe.

Ştiaţi că în localitatea Râciu, eu am refuzat total în ultimii doi ani şi jumătate-trei să iau elevi în particular, deoarece ştiu că au condiţiile necesare la şcoală (Excepţie fac nepoţii mei).

Ştiaţi că pe vremuri când făceam ore în particular în Râciu, condiţia era ca aceşti elevi să vină mai întâi la consultaţiile de la şcoală (gratuite), organizate separat pentru avansaţi şi separat pentru începători? Ştiaţi că acei elevi care nu veneau la consultaţii la şcoală nu aveau voie să lucreze nici în particular cu mine?

Ştiaţi că fiecare lecţie nouă predată în clasă este repetată de două ori CU TOŢI ELEVII ÎN COR ceea ce foarte puţini profesori fac), iar CÂND UN SINGUR ELEV GREŞEŞTE LA PRONUNŢIE poate fi corectat foarte uşor?

Ştiaţi că tocmai acei părinţi sunt nemulţumiţi ai căror copii nu prea îşi dau interesul şi nu participă la consultaţii?

Ştiaţi că suntem singura comună din judeţul Mureş care are un profesor voluntar american care lucrează cu copiii? (Împreună cu comuna Crăieşti, unde acest profesor american lucrează patru ore din normă). VOLUNTAR PE CARE, CU AJUTORUL LUI DUMNEZEU L-AM ADUS TOT EU.

Ştiaţi că dacă ar fi învăţat copilul dumneavoastră în ultimii patru ani un singur cuvânt pe zi acum ar fi ştiut 1400 cuvinte, aproape cât în întreaga operă a lui Eminescu?

Ştiaţi că în fiecare an participă elevi din comuna Râciu la Concursul de limba engleză "Keep in Touch with Reality!" (care nu întâmplător se traduce PĂSTREAZĂ LEGĂTURA CU REALITATEA) - au fost ani când au participat mai mult de 10 elevi din clasele a VII-a şi a VIII-a.

Ştiaţi că anul acesta am avut doi elevi calificaţi la Olimpiada judeţeană de limba engleză? (Unul a obţinut nota 8.00, iar celălalt 6.50)

Ştiaţi că în ultimi ani în comuna noastră a fost o elevă care după ce a intrat în clasa a noua la liceu s-a calificat la Olimpiada Naţională de Limba Engleză, unde a obţinut locul 27?

* * *
Copiii sunt foarte inventivi şi nu întotdeauna spun întregul adevăr.

CONCLUZIA MEA ESTE:

Dragi părinţi, vă rog să mai treceţi pe la şcoală să vedeţi ce fac copiii dumneavoastră, să vorbiţi şi cu profesorii, să vedeţi care este realitatea. (Nu doar cu domnul primar, sau cu domnul părinte de la biserică: CU PROFESORUL IMPLICAT ÎN PROBLEMA PE CARE O AVEŢI). Cu siguranţă această problemă îşi va găsi o rezolvare benefică pentru toată lumea.


Şi puneţi-i să înveţe şi acasă MĂCAR CINCI MINUTE ZILNIC la limba engleză. Noi nu avem la şcoală o pâlnie specială cu care să le turnăm informaţiile în minte.

DECI: pentru a rezolva o problemă la şcoală discutaţi personal cu profesorul implicat, măcar o dată pe an!

POZE DE LA GIMNAZIUL GHEORGHE SINCAI RACIU

Apasati click pe:

http://picasaweb.google.com/adrian.ioan.baciu/SCOLILEDINCOMUNARACIU?authkey=Gv1sRgCLzHqvjszq3Gdw


.

PROIECTUL "MASS MEDIA SCOLARĂ" (rev.24)

· Am început cu cinci ani în urmă cu revista şcolară.
· Am continuat în primăvara lui 2007 cu televiziunea şcoară transmisă prin TVCablu Râciu – Sânmărtin.
· În toamna anului 2007 a început să funcţioneze radioul şcolar „Vreau să ştiu!”.
· Acum vom avea majoritatea înregistrărilor transmise la TELEVIZIUNEA SCOLARA pe saitul:
http://www.tvraciu.blogspot.com/
care deocamdată are două canale:
TVS1 (informaţii generale) şi TVS2 (spiritualitate şi folclor).
Un blog deosebit de util în care puteţi afla diverse informaţii despre comuna Râciu:
http://www.comunarâciu.blogspot.com/
De pe acest sait puteţi ajunge cu ajutorul unor linkuri (legături) pe saitul primăriei, alrevistei Comlodul, al expediţiei şcolare, revista „Vreau să ştiu!”, servicii, etc.


Informatii utile:
http://www.revistavreauastiu.blogspot.com/ găsiţi informaţii despre revista „Vreau să ştiu!” precum şi articole.
http://www.revistacomlodul.blogspot.com/
http://www.primariaraciu.blogspot.com/ – adrese ale Primariei Râciu.
http://www.piatraunica.blogspot.com/ – jurnalul album al expediţiei şcolare,
http://www.transportraciu.blogspot.com/ – orarul curselor de Maxi Taxi.
http://www.serviciiauto.blogspot.com/ – atelier de reparaţii auto.
http://www.serviciicalculatoare.blogspot.com/
reparaţii calculatoare, reţele, imprimante, etc, etc.
http://scoli.didactic.ro/gimnaziul.gheorghesincai - saitul Gimnaziului Gheorghe Şincai.
Alte adrese utile:
http://www.imaginiraciu.blogspot.com/
http://www.concursistorie.blogspot.com/
http://www.viatasiiubire.blogspot.com/
http://www.numaiucideti.blogspot.com/

Prof. Adrian Baciu

Să ne cunoaştem comuna! (rev. 24)

www.comunaraciu.blogspot.com

Arheologic consemnăm faptul că, pe teritoriul satului Râciu a fost descoperit un topor din piatră (bazalt), perforat, din epoca neoliticului, fragmente de ceramică apartinând culturii Noua, un tezaur monetar feudal constituit din 157 piese si trei frgmente de vas.
În localitatea Hagău, deasupra pârâului Sărături, a fost indentificată o asezare Hallstatt.
În satul Pârâul Curucii a fost descoperită o daltă din piatră în ceramică apartinând culturii Coţofeni.. Tot pe teritorul acestui sat s-a găsit o monedă română imperială din bronz datată sec.IV.d.Hr.

Pe teritoriul satului Sârmatinul de Câmpie a fost indentificată o statuetă romană reprezentând un copil nud. Cronologic statueta a fost încadrată la mijlocului sec al II-lea.d.Ho
Documentar localitatea Râciu este atestată din anul 1305, sub numele de ,, Terra duo Ryvch”.
Sârmatinul de Câmpie la 1329, sub denumirea de ,,Terra Zermaton“iar comuna Râciu este situată în partea centrală a ,,Câmpiei Transilvaniei " în partea de Nord-Vest a judeţului Mureş, la o distantă de 25 km faţa de resedinta judeţului. Satul de resedintă al comunei, cu celelalte 14 sate care intră în componenţa unităţii administrative Râciu sunt asezate în lunca îngustă a pârâului Comlod si afluienţii acestuia.

Dintre satele componente ale comunei cu o importanţă social-economică mai deosebită mentionăm: Râciu, Sârmatinul de Câmpie, Ulieş, Nima Râciului, Coasta Mare.
Comunele limitrofe sunt : Crăiesti în Nord, Băla în Nord-Est, Ceuaşul de Câmpie în Est, Şincai în Sud, Pogăceaua în Sud-Vest şi Sâmpetru de Câmpie în Vest.

(prof Vasila Conţiu)

Informaţii culese de elevele:
Gîrbu Diana şi Cucuiet Ioana

Tradiţii şi obiceiuri de Sfintele Paşti (rev. 24)

Cuvântul “Paşti” provine din limba ebraică, şi înseamnă „trecere”. Învierea Domnului semnifică triumful vieţii asupra morţii, şi a fost o adevărată minune. La noi, în noaptea de duminică spre duminică, în biserici se face slujba Învierii. Se veghează cu foc şi lumină aprinsă, aşa cum ostaşii puşi de iudei au veghat mormântul lui Iisus.

Credincioşii, îmbrăcaţi în haine noi, iau pasca şi bucatele pregătite şi merg la biserică. Se spune că cine merge la biserică în noaptea Învierii va avea bucurii şi noroc tot anul, iar cei care lipsesc vor petrece anul în boli, necazuri şi nevoi.

După ce preotul a anunţat Învierea, credincioşii se întorc la casele lor cu lumânarea aprinsă şi primesc de la preot pâine înmuiată în vin alb semnificând Sângele şi Trupul Lui Iisus. În timpul slujbei de Înviere se cântă „Hristos a Înviat!” şi se înconjoară biserica de trei ori cu lumânările aprinse. Există credinţa că Raiul se deschide în noaptea Învierii şi rămâne astfel şapte zile, până la Duminica Tomii sau chiar până la Ispas şi Rusalii. De aceea în biserici se scoate şi se pune deoparte toată Săptămâna Luminată uşa de la mijloc a altarului – „Uşa Raiului”. Cine moare în ziua de Paşti sau în Săptămâna Luminată merge de-a dreptul în Rai, iar cine se naşte în aceste zile va fi norocos toată viaţa.

Lumânarea Învierii trebuie păstrată tot anul pentru a fi aprinsă în situaţii primejdioase. Ea mai este purtată de fete în sân pentru a fi luminate, văzute şi iubite ca ziua Învierii în biserică. La masa din prima zi de Paşti trebuie să participe toţi membrii familiei. Se mănâncă ouă roşii, pască, drob şi friptură de miel.

Conform unui obicei, în ziua de Paşti bărbatul trebuia să ciocnească un ou roşu cu soţia sa, pentru a se întâlni şi pe lumea cealaltă. Oul se tăia în feliuţe mici şi toţi membrii familiei mâncau din el. Se credea că dacă se rătăceau era de ajuns să-şi amintească persoanele cu care au mâncat oul de Paşti pentru a se putea întoarce acasă. În unele zone al ţării în a doua zi de Paşti, are loc „Udatul”, când feciorii stropesc fetele cu apă sau parfum. Acest obicei semnifică purificarea.

Crina Anghel (Sânmărtin)

Cum se poate lucra cu copilul hiperactiv ? (rev. 24)

☻ Necesită formarea unei echipe : cadru didactic ↔ copil ↔ părinţi !
☻Totodată, trebuie îndeplinite condiţii cum ar fi : crearea unui climat favorabil, de înţelegere, acceptare şi încurajare.
În familie : armonie între părinţi, cadru familial liniştit, cu activităţi casnice intense în care copilul este implicat, comunicare între membrii familiei;
În grădiniţă : Existenţa unor calităţi proprii cadrului didactic (acesta îndeplineşte rolul de moderator): responsabilitate, deschidere către experienţe noi, dorinţa de a ajuta, încredere în lucrul în echipă, inventivitate;
Stabilirea şi negocierea unor reguli : seriozitate, confidenţialitate, punctualitate, răbdare, sinceritate, dreptul la propria părere ;
☻ Implementarea, urmărirea şi respectarea unor modalităţi concret de acţiune :
1. Disciplinarea , pentru realizarea căreia , regula nr.1 este consecvenţa . De câte ori greşeşte in se explică, i se atrage atenţia, altfel ne poate manipula, ascunde faptele să evite pedeapsa. Atenţie însă, la distincţia ce trebuie făcută între disciplinare şi pedeapsă. Părintele recurge la pedeapsă când nu mai are resurse.
2. Să-i explicăm ce probleme are . Hiperactivitatea dezvoltă sentimentul de inferioritate. Acest lucru, duce la tristeţe, deprimare , izolare.
3. Critica pozitivă, este o metodă ce dă roade.
4. Susţinere şi sprijin, e nevoie de timp pentru formarea deprinderilor. Nu putem schimba copilul dintr-o dată, ci pas cu pas.
5. Stabilirea de obiective reale, copilul hiperactiv neavând nevoie de indulgenţă, el
trebuind să-şi asume responsabilităţi. Se porneşte de la puţin, ca apoi să se avanseze progresiv. Voinţa se hrăneşte cu voinţă, motivaţia cu motivaţie, răbdarea cu răbdare.
6. Program comun, copilului explicându-i-se în limitele posibilităţilor lui ce are de
făcut, apoi repetându-se de mai multe ori.
7. Lăudaţi orice încercare a sa.
Este bine să lăudăm copilul, este chiar necesar. O laudă sinceră îi va spori încrederea în sine, ceea ce înseamnă un lucru important pentru dezvoltarea personlităţii sale. Totul trebuie făcut însă cu măsură. Nu trebuie să cădem într-oextremă greşită, să exagerăm cu laudele, iar copilul să asocieze obligatoriu îndeplinirea unei sarcini cu o recompensă.
8. Mediu propice pentru a se concentra , acasă trebuie să i se creeze o atmosferă liniştită, fără stimuli care-i distrag atenţia, iar rolul grădiniţei este de a nu lăsa copilul să se orienteze singur în multitudinea de fapte şi atitudini ce se manifestă în jurul lui, ci de a organiza o ambianţă potrivită, din care copilul să se alimentezecu impresii pozitive, necesare evoluţiei sale normale.
BIBLIOGRAFIE
1. Anca Axente (Tarău) – Copilul hiperactiv, Rev. ADORAMUS ; nr.13 ;
2. Prof. Univ. dr. Ioan Neac Neacşu – Conduita hiperactivă la copii.

Institutor : Gorea Adina Ramona


SUGESTII PENTRU A REDUCE STRESUL
LA ŞCOALĂ
1. Pierzi mult timp căutând informaţile de care ai nevoie prin hârtii şi prin caietele de notiţe? Uni au nevoie de ajutor ca să fie mai organizaţi. Nu trebuie să-ţi fie ruşine să ceri sfaturi de la profesori în acest sens.
2. Ai obiceiul să amăni lucrurile?
Încearcă să-ţi termini o temă înainte de termen. Uşurarea şi mulţumirea pe care le vei
simţi te vor îndemna probabil ca altădată să nu mai amăni temele.
3. Ţi se întâmplă uneori ca mintea să-ţi vagabondeze în timpul orelor? Încearcă vreme de o lună să asculţi cu atenţie la ore şi să iei notiţe pentru a le consulta mai tărziu. Vei fi încântat să vezi cât de uşor îţi vei face apoi temele. Procedând astfel, vei fi mai puţin stresat.
4. Ai ales cursuri pentru avansaţi, care necesită prea mult timp şi efort? Chiar e nevoie să urmezi aceste cursuri? Discută cu părinţi. Cere părerea cuiva care areun punct de vedere echilibrat referitor la instruire. Vei constata probabil că aceste cursuri opţionale nu le ajută prea mult în pregătirea ta pentru examenul de absolvire.

Tehnoredactor: Vas Sergiu

CLASA a II-a Râciu (rev. 24)

Lumea copilului e cea mai frumoasă, cea mai curată şi cea mai inventivă. În mijlocul lui ,,serios “ copilul crează lumi deosebite şi de aceea noi, cei maturi, trebuie să ştim din când în când să ne întoarcem în lumea copilăriei sau, mai bine, să nu ne desprindem de ea niciodată.

Nici un loc în lume nu are mai mare importanţă, din punct de vedere sentimental, ca satul în care ai trăit cele mai sfinte clipe din viaţa ta. Este locul unde se întemeiază mândria unei Patrii, în spiritul legilor morale, al jertfei de sine, al răbdării, al dragostei şi al respectului faţă de cele sfinte. Acest loc este RÂCIU - sat în inima Ardealului, acolo unde holdele se împlinesc bogate în spic, lanurile de porumb gem sub greutatea ştiuleţilor toamna, livezile de meri, peri şi pruni îşi apleacă pânâ la pământ crengile încărcate cu rod la vremea culesului, unde apa din fântâni este limpede şi rece, oamenii gospodari şi buni creştini, toleranţi, omenoşi şi buni la suflet. Tăiesc aici de 35 de ani şi experienţa acumulată mi-a dictat afirmaţiile de mai sus. Fiică de ţărani, deşi din altă zonă geografică, am primit o educaţie aleasă, educaţie ce o dă ţăranul copilului său indiferent de locul unde trăieşte, aceea de a ajunge ,,Om”.

Călăuzită de sfaturile părinteşti, ale minunaţilor mei dascăli, de la care am reţinut că:,,învăţătorul este trimisul lui D-zeu pe Pământ pentru a lumina minţile” am încercat şi cred că am contribuit şi eu cu ,,un firicel de nisip” la bunul mers al acestei aşezări de pe Câmpie.
Cu toate că destinul a făcut ca o perioadă de timp să-mi desfăşor activitatea în administraţie, cooperaţie, finanţe, visul meu nu putea fi îndeplinit decât întorcându-mă la copii. De ce ? Pentru că-i iubesc şi-i am în inimă. Am pregătit copii inventivi care s-au descurcat bine în situaţiile ce le-au pretins o gândire divergentă, aceea de a afla mai multe soluţii posibile şi nu rezolvări unice, acţionând prin fluenţă, flexibilitate şi originalitate, încercând să le deschid ,,ochii curiozităţii” larg spre a cunoaşte lumea, modelându-i cu grijă încât să se adapteze uşor şi să se integreze lesne în procesul evolutiv mereu ascendent al societăţii.

Lumea copilului fiind cea mai frumoasă, cea mai curată şi cea mai inventivă. În jocul lui ,,serios” copilul crează lucruri deosebite şi de aceea noi, cei maturi, trebuie să ştim din când în când să ne întoarcem în lumea copilăriei sau, mai bine, să nu ne desprindem de ea niciodată. În acest sens anul 2009 m-a găsit învăţând clasa aIIa a Gim. ,,Gheorghe Sincai". Clasă numeroasă, cu un efectiv de 29 elevi frumoşi, inimoşi dar şi diferiţi. Nu-mi este uşor dar este plăcut şi încerc să le sădesc în suflete nevoia de a păstra peste ani valorile esenţiale ale poporului român: limba, portul, jocul şi obiceiurile tradiţionale. Pe lângă activitatea zilnică la clasă, aceea de a forma capacităţi de citit-scris şi exprimare corectă, de socotit şi găndit logic am implicat elevii în organizarea sărbătorilor şcolare cu ocazii diferite: ,,Ziua Naţională”, ,,Ziau eroilor “, începutul şi sfărşitul de an şcolar, 8 Martie şi 1 Iunie, Naşterea şi Învierea Domnului, Ziua pensionarilor şi altele. Am considerat că aceste sărbători le va stimula talentul, creativitatea, le va solicita imaginaţia şi inteligenţa, va permite manifestarea personalităţii fiecăruia. Sunt concludente cred aceste dovezi.

Învăţătoare Cioloboc Cireşica
Tehnoredactare Florea Ana-Maria

ASIGURAREA CONTINUITATII PROIECTULUI "NATURA, PRIETENA MEA"

Începând din vara anului trecut şi până acum am realizat următoarele activităţi:
· 30 iunie – 4 iulie – Expediţia şcolară „Vreau să ştiu”. Detalii pe:

www.piatraunica.blogspot.com

· Octombrie 2008 - excursie în Rezervaţia Naturală Defileul Mureşului Deda-Topliţa - organizator Narcisa Covaci
· Octombrie, noiembrie 2008 – două excursii la Turda la salină şi Rezervaţia Naturală Cheile Turzii (prima cu 16 elevi din Sânmărtin – organizator Semiramida Baciu şi a doua cu 14 elevi din Râciu, organizator Adrian Baciu)
· Drumeţia „Sate de pe Câmpia Transilvaniei” – pe traseul Râciu – Crăieşti – Silivaş (cu autobuzul, iar din Silivaş pe jos) – Techeniş – Silivăşcut – Ulieş – Crucile din deal– Bideştee – Coasta Mare – Pădurea din Coasta Mare – Cota 490 – Râciu (clasele V – VIII).
· 12 noiembrie - activitate de întreţinere a plantaţiei, clasele I-IV.
· 27 februarie - expoziţie de desene ,,SATUL MEU".
· martie 2009 - excursie la Grădina Botanică-Cluj Napoca- organizator prof. Olga Dunca.
· 9 aprilie - achiziţionarea plantelor şi a puieţilor – prof. Adrian Baciu.
· 10 aprilie 2009 - ecologizarea comunei, ecologizarea pădurii (clasele I – V)
· plantarea puieţilor - 600 bucăţi (V – VIII)
· 15 aprilie Ziua Pădurii – plantare -200 puieţi (15 participanţi – vacanţă).
· 21, 22 aprilie - plantare în parcul dendrologic (clasa a VIII-a). Detalii pe:

www.revistavreausastiu.blogspot.com,
www.comunaraciu.blogspot.com

Colectivul de redacţie - REVISTA 24

Rareş Covaci (VII) – Redactor şef,
Florea Ana Maria (VII) – Redactor şef,
Bota Bianca (VII) – Redactor şef ,
Sfâriac Silviu (VII)- Redactor şef.

Redactori:

Cristina Covaciu (IX), Crina Anghel (IX),
Baciu Andreea (VII), Boalcă Diana (IV),

Vas Sergiu (VIII), Pogăcean Emanuel (VIII),

Câmpean Andrei (VIII), Mădălina Ruţa (IX),

Tămaş Doroteea (VIII), Bucşa Cristina (VIII)

Chiorean Angelica (VIII), Iuga Carmen (VIII),

Gârbu Alexandra (VIII), Pungea Carmen (VIII),

Ciontoş Petruţa (VI), Soţan Mădălina (VI),

Florea Maria (VI B), Curticăpean Dan (VI A),

Suciu Alexandrina (VII), Bacali Daniela (VIII),

Căliani Victor (VII), Dumitriţa Boalcă (XI),

Sfâriac Flavian (VII), Gherman Loredana (IV).

Colaboratori:

Bota Emil Ovidiu (VI), Covaci Mihnea (VI),
Cozoş Cătălin (VI), Pop Denisa (VI), Vas Dorel (VIII),
Bad Raul (VI), Cucuiet Ioana (VII),
Graffi Paul (VII), Bucur Viorel (VII),
Ognean Ioana (VIII), Ognean Ştefania (VIII),
Lorinţ Ana Maria (VIII), Chertes Ionuţ (VII),
Costea Maria (VII), Sârbu Claudiu (VII),
Gârbu Diana (VII), Suciu Daniel (IV),
Bacali Bogdan (VIII), Frânc Oana (XI), Oltean Anca (IX),

Şandor Andrei (VI A),

Chivari Simona (VI A),
Ştefan Ciprian (VIII), Dunca Bogdan (VIII),

Profesori coordonatori:
Adrian Baciu
(Gimnaziul de Stat „Gheorghe Şincai” – Râciu)
Semiramida Baciu
(Şcoala Generală „Vasile Oprea" Sânmărtin)

CUPRINSUL REVISTEI 24

Colectivul de redacţie – pag.3,
Natura, prietena mea – pag.4,
Coloraţi cum vă place – pag.5,
Clasa a II-a – pag.7,
Copilul hiperactiv –pag.8,
O parabolă – pag.9,
Protejaţi-vă sănătatea – pag.9,
Tradiţii şi obiceiuri
de Paşte – pag.10,
Frunza de lotus – pag.10,
Hai să râdem – pag.11,
Să ne cunoaştem comuna – pag.12,
Criza economică în viziunea lui Einstein – pag.13,
Proiectul „Mass Media Şcolară” continuă – pag.15,
Marile religii ale lumii – pag.16,
Din „Profetul"
de Khalil Gibran – pag.17,
Vorbirea cu Dumnezeu - Părintele Cleopa – pag.18,
Viaţa, citate – pag.18,
Beneficiile postului – pag19,
Îndemn la Referendum – pag.20,
Portul popular din Sânmărtinu de Câmpie – pag.20
Cine este Oreste – pag.21,
Despre părintele
Arsenie Boca – pag.23,
Aspiraţia şi Rugăciunea – pag.23,
Coloraţi cum vă place – pag.24, 25,
Programul curselor de
Maxi Taxi – pag.26,
Elevii şcolii noastre – pag.28.

COLECTIVUL DE REDACTIE

CREŞTEREA ALBINELOR

(continuare)
Prof. Iacob Macarie

În numărul anterior al revistei v-am vorbit despre mierea de albine, produsul de bază care a făcut albina cunoscută în viaţa oamenilor şi vă spuneam că produsele stupului sunt mult mai multe, valoroase şi uneori, esenţiale pentru om.

În acest număr nu mă voi opri asupra unui alt produs al albinelor întrucât m-am gândit să vă vorbesc despre o etapă foarte importantă în viaţa unei familii de albine, iernatul. Această etapă poate fi uneori fatală pentru o familie de albine dacă stuparul nu a luat măsuri necesare şi obligatori pentru a asigura albinelor condiţii prielnice de viaţă şi hrană pentru a trece cu bine o iarnă care poate aduce şi temperaturi de minus 20-25 garade.

După marele zumzet al albinelor din timpul verii, după ce stuparul a recoltat mierea din fagurii destinaţi recoltei primul gând trebuie să fie acela de a pregăti corect familia de albine pentru iernat şi, în acest sens, va proceda după cum urmează: va alege cu grijă fagurii pe care urmează să ierneze albinele, va completa rezervele de hrană, dacă este cazul, va aranja cuibul pe direcţia urdinişului (locul de intrare al albinelor în stup), va asigura limitarea cuibului proporţional cu puterea familiei (dacă numărul albinelor este mai mic şi numărul fagurilor va fi mai mic), va izola termic cuibul în aşa fel încât pierderile de căldură să fie cât mai mici şi va sigura o linişte cât mai aproape de cea ideală.

Şi acum voi dezvolta cele spuse mai sus, având încredere că, pe actualii şi viitorii stupari, îi voi ajuta să-şi îngrijească familiile de albine fară greşeli şi fară a avea eşecuri, pentru un stupar adevărat pierderea unei familii de albine este , uneori, o adevărată dramă, mai ales când eşti un începător şi nu numai.

Fagurii pe care urmaeză să ierneze familia de albine trbuie să fie unifor clădiţi, să fie de culoare mai închisă, această culoare ne spune că în celulele fagurelui au fost crescute câteva generaţii de puiet de albină şi, se ştie, de la fiecare pui de albină rămăne pe pereţii celulei o peliculă subţire care va reţine mai bine căldura atât de necesară în interiorul ,,ghemului” de iernare. În aceşti faguri, aleşi cu grijă, va trebui să avem miere suficientă, polen păstrat sub forma ,,păsturii”, aceşti faguri îi perforăm cu un băţ de forma unui creion pentru a permite albinelor să treacă mai uşor de pe un figure pe altul, prin interiorul cuibului şi astfel evităm răcirea acestuia.

Cuibul sau ghemul de iernare trebuie să fie aşezat pe direcţia urdinişului, astfel albinele vor putea ieşi mai uşor la zborul de curăţire în zilele în care temperatura în atmosferă trece de 12 grade C. Zborul de curăţire este esenţial pentru viaţa viitoare a stupului, pentru ca albinele adună în intestin tot ce nu au asimilat într-o lună sau două de iernat şi astfel ele trebuie să iasă afară pentru a-şi goli intestinul şi să-şi ducă viaţa mai departe, uşurate şi cu mai mult curaj.

Cuibul se limitează proporţional cu numărul albinelor care au ajuns să intre la iernat, se izolează cu ajutorul unor diafragme, din P.F.L. sau scândură, lângă care se aşează nişte periniţe umplute cu paie sau vatelină. La fel se izolează şi partea de sus a stupului ,,podişorul".

Pe perioada iernii liniştea este foarte importantă şi pentru aceea voi pune la urdiniş o gratie din tablă, care să nu permită intrarea şoarecilor în stup, vom aşeza stupii în locuri ferite de zgomot, nu vom permite intrarea în stupină a păsărilor de curte, care pot deranja şi nu vom lovi lada sua capacul stupului, fiecare zgomot duce la agitatrea familiei, duce la un consum suplimentar de hrană şi, în cele din urmă, la o mortalitate mai mare a albinelor.

Respectând aceste puţine reguli vă veţi putea bucura de familii puternice, sănătoase şi care vă vor aduce numai bucurii şi satisfacţii prin produsele despre care vă voi putea vorbi în numerele viitoare ale revistei.

Tehnoredactare:Florea Ana-Maria şi Baciu Andreea (rev. 23)

Conştiinţa animalelor

În lumea animalelor mărimea nu contează, însă contează virtuţile.
În cercetările mele am descoperit că unele animale sunt mai nobile decât altele (vom numi aceasta calitate nobilă - CN).
Astfel, comparându-le procentual avem următoarele exemple:
Vacile 40% CN, elefanţii 30% CN, Porcii 30% CN, câinii 30% CN, vulturii 3% CN, raţele 8% CN, veveriţele 10% CN, unele păsări 30%CN, lebedele 20% CN, gâştele 20% CN, gâştele 20% CN, tigrii 4% CN, etc
La oameni această calitate nobilă se manifestă astfel: la puţini dintre ei această calitate nobilă poate ajunge la 90%, la foarte mulţi 10% CN (o valoare medie), la foarte mulţi 3% CN.
Din cartea bestseller pe Amazon.com „The Noble Wilds” (Sălbăticiunile Nobile) a Maestrei Ching Hai.

Care-i om şi care-i câine?

În luna decembrie 2008 la televiziunea spaniolă, la ştiri era prezentată o filmare în care un câine era rănit pe o autostradă.

Un alt câine încerca cu disperare să-l scoată din trafic pe prietenul său.
Unii câini îşi urmează stăpânii chiar şi în război, fiind adevăraţi eroi pe câmpul de luptă, iar unii câini au salvat fiinţe umane din incendii.

Un om a vrut să înece un câine, însă chiar omul a căzut în apă şi era să moară.
Cine l-a salvat?
Chiar câinele.

Cu siguranţă nu veţi vedea niciodată câini beţi pe marginea şanţurilor (oameni da), nu veţi vedea niciodată câini care să-şi trădeze stăpânul (oameni da).

Prof. Adrian Baciu (rev 23)

O INIŢIATIVĂ DEOSEBITĂ

Un grup de cadre didactice din şcoala noastă a făcut următoarea propunere Consiliului de Administraţie al Gimnaziului de Stat „Gheorghe Şincai”:

„În atenţia Consiliului de Administraţie al Gimnaziului de Stat Gheorghe Şincai.
După cum ştim cu toţii, odată cu înfiinţarea C.D.I.-ului din şcoala noastră, biblioteca şcolii este depozitată nu doar în C.D.I., dar şi în alte patru încăperi diferite.
În ultimii doi ani bibliotecii şcolii noastre i s-au făcut două donaţii importante de carte, cu scopul ca aceste cărţi „să fie de folos” după cum a menţionat domnul profesor Grigore Ploeşteanu.
Vechile cărţi ale biblioteci, dar şi cele primitedin donaţii sunt depozitate în cinci încăperi diferite.
Ca urmare a celor prezentate mai sus propunem amenajarea unei singure săli pentru biblioteca şcolii şi aducerea tuturor cărţilor în acesata.
Propunem de asemenea ca biblioteca şcolii noastre să primească numele de Biblioteca „Grigore Ploeşteanu”, având în vedere două aspecte importante:
1. Importanta donaţie de carte pe care a făcut-o şcolii noastre;
2. Numeroasele cărţi şi articole pe care domnul profesor Grigore Ploeşteanu le-a scris despre Gheorghe Şincai şi Şcoala Ardeleană.”

Semnatari:
Covaci Narcisa Laura – Director Adjunct, Baciu Adrian – Consilier educativ, Prof. Macarie Iacob, Prof. Dunca Olga, Înv. Pojar Mărioara, Bibliotecar Florea Eugenia, Prof. Bucur Rodica, Prof. Săcărea Petru, Prof. Dulău Toader.
Numele cadrelor didactice apare în ordinea semnăturilor.
O semnătură a fost retrasă. Nu menţionăm numele acestui cadru didactic.

Prof. Adrian Baciu

(DIN REVISTA 23)

CUPRINSUL REVISTEI 23

DIN CUPRINS
Ce este copilãria? – pag. 3
Zilele ªcolii – pag. 5
Gheorghe ªincai – pag. 6
Grigore Vieru „cel Mare” – pag. 7
Poezii (Grigore Vieru) – pag. 9
Codul Invers – Eminescu – pag. 10
Concursul de istorie
„Gheorghe ªincai” – pag. 14
Coloraþi cum vã place – pag.18
Revista presei locale – pag. 19
Building peace – pag. 20
O iniþiativã deosebitã – pag. 21
Hai sã râdem – pag. 21, 25
Micul Prinþ ºi
criza globalã – pag. 22
Pagini spirituale – pag. 23
Ziua internaþionalã a abolirii consumului de carne – pag. 24
Excursii ºi expediþii – pag. 26
Creºterea albinelor – pag. 29
Membrii expediþiei
”Vreau sã ºtiu!” – pag. 30
Caracteristici zodiacale – pag. 31
Adrese utile de NET – pag. 34
Colectivul de redacþie – pag. 34

JUBILEU -5 ANI DE LA APARITIA REVISTEI

Mulţumim lui Dumnezeu pentru că ne-a ajutat în aceşti cinci ani să realizăm ceea ce puţine şcoli din ţară au reuşit.

Pe lângă faptul că am ajuns la numărul 23 al revistei, în aceşti ani am realizat multe proiecte.

Suntem o adevărată echipă: în cadrul proiectului „Natura – Prietena Mea” am plantat trei hectare de pădure şi un parc dendrologic, am realizat o expediţie în Munţii Hăşmaş cum nu s-a mai făcut în Râciu de foarte mulţi ani.

În cadrul proiectului Mass Media Şcolară am realizat această revistă, un blog al revistei şi un site al şcoli, apoi primul canal TV şcolar din România şi un radio şcolar, chiar dacă acestea două din urmă funcţionează în condiţii vitrege.

Am realizat proiectele activităţilor educative „Zilele Şcolii – Gheorghe Şincai” care este la a 4-a ediţie şi „Săptămâna Copiilor 1-7 Iunie” care este anul acesta la a 6-a ediţie.

Au fost realizate multe alte activităţi precum sărbătoririle periodice ale evenimentelor importante, excursii la Sibiu şi Bâlea Lac, în Moldova, Cheile Turzii, etc,etc.

Toate acestea având ca axă principală ELEVUL.

Din revista 23

3

ÎN CURÂND NUMĂRUL 24 AL REVISTEI

BLOGURI NOI - COMUNA RACIU, MURES

*

PENTRU VIZUALIZARE APASATI CLICK :

http://piatraunica.blogspot.com/

http://tv-vreausastiu.blogspot.com/

http://corpulpacii.blogspot.com/

http://concursistorie.blogspot.com/

MASS MEDIA SCOLARA

LEGEA REZONANŢEI - amintită de foarte multe ori în emisiunea lui Oreste

UN NOU BLOG

PIATRA SINGURATICĂ

http://piatraunica.blogspot.com/

CONCURSUL DE MATEMATICA

APĂSAŢI UN CLICK PE IMAGINE

CONCURSUL DE ISTORIE "GHEORGHE ŞINCAI"

PENTRU A VEDEA REZULTATELE CONCURSULUI DE ISTORIE

"GHEORGHE ŞINCAI" - FEBRUARIE 2009

APĂSAŢI UN CLICK PE IMAGINEA DE MAI JOS

(au fost postate doar notele mai mari de 7) Prof. Semiramida Baciu

TRANSPORT RACIU TARGU-MURES

TRANSPORT MAXI-TAXI

RÂCIU - TARGU-MURES

http://transportraciu.blogspot.com

REVISTA COMLODUL

REVISTA COMLODUL - COMUNA RÂCIU,

JUDEŢUL MUREŞ

La sfârşitul lunii noiembrie 2008 a apărut numărul 13 (15) al revistei Comlodul, un număr în „haină nouă”, realizat deosebit de frumos.

Pe prima pagină – „90 de ani de la Marea Unire” (Prof. Vasile Conţiu), apoi la pagina 3 Primarul Favorit – o descriere a emisiunii de la postul TV „Favorit” din 9 martie 2008, emisiune în care comuna noastră s-a remarcat în mod deosebit. Urmează articole precum „Sărbătoarea cântecului, jocului şi portului popular de pe câmpie”, „Fraţi români din Basarabia la Râciu”, „Bună vreme, gospodari!” – un alt articol în legătură cu o emisiune de la postul TV „Favorit” (Prof. Petru Chiorean).

În articolul „Preocupări culturale la Gimnaziul de Stat Gheorghe Şincai” sunt prezentate foarte frumos dar parţial activităţile şcolii din Râciu.
Un eveniment deosebit de important şi anume Tabăra de pictură din Râciu 13 – 20 iulie 2008 este prezentat la pagina 9 de Dorin Borda.

Articolele „Crucea – Arborele vieţii” şi „Cântarea Îngerilor” de la pag. 11 sunt scrise de preoţii Soţan Ioachim şi Toader Dulău.
La pagina 12 domnul profesor Vasile Conţiu face o trecere în revistă a învăţământului din satul Sânmărtinul de Câmpie de-a lungul timpului.
Urmează articole precum: „Lucrări de întreţinere în pomicultură în sezonul rece” (Ing. Vasile Parasca), „Acţiuni specifice de consultanţă agricolă” (Ing. Viorel Mureşan), şi „Măsuri pentru dezvoltarea localităţilor rurale” (Milăşan Florin).

Un articol deosebit scris de colectivul de redacţie în onoarea unuia
dintre cei care păstrează aprinsă flacăra revistei „Comlodul” – Prof. Petru Chiorean, redactorul şef al revistei, la pagina 16. Unul dintre articolele următoare are titlul „Citind Cronica lui Şincai”, scris chiar de prof. Petru Chiorean.

Proiectul „Natura – Prietena Mea” este descris pe larg la pag. 20 (Dir. Adj. Narcisa Covaci).
Urmează apoi „Prezentarea argilei albastre de Râciu”, şi multe alte articole deosebite.

M-a nemulţumit însă un paragraf de la pagina 16 din care citez: „...editarea singurei reviste de pe Câmpie – Comlodul”.
Revista şcolară „Vreau să ştiu!” este totuşi o REVISTĂ şcolară şi este citită sau cel puţin răsfoită de mai mult de 40% din populaţia comunei, iar revista „Comlodul” este citită de mai puţin de 10% din populaţie. Tocmai din această cauză procesul de difuzare al revistei Comlodul ar trebui regândit.

Mulţi săteni m-au întrebat de unde pot să-şi procure revista Comlodul.
Răspunsul este: de la Primăria Răciu.
Consider că numărul 13 (15) al revistei „Comlodul” este cel mai frumos număr apărut până acum.

Mult succes în continuare şi felicitări colectivului de redacţie format din:

Redactor şef: Petru Chiorean,
Coordonatori: Filip Salvică, Nicolae Băciuţ,
Redactori:
Vasile Conţiu, Steliana Gliga, Ioan Manoilă, Ionel Sălăgean, Minerva Bordeianu, Rodica Bucur, Rodica Velcherean.

Prof. Adrian Baciu

Despre revista noastră

Decembrie 2008 – 5 ani de la lansarea
primului număr al revistei „Vreau să ştiu!”

Ianuarie, februarie 2009 – apariţia numărului 23 al revistei.

Profesori coordonatori:

Adrian Baciu – Gimnaziul de Stat „Gheorghe Şincai” – Rîciu

Semiramida Baciu – Şcoala Generală Sânmărtinu de Câmpie

Revista „Vreau să ştiu!” este o revistă de tip magazin, în care elevii comunei noastre pot găsi articole diverse, începând de la cultură generală şi istorie şi continuând cu glume, spiritualitate, noutăţi din comună, fragmente din cărţi deosebite, etc.
Toate acestea încearcă să suplinească lipsa unei librării în comuna noastră.

Urmăriti si:

http://viatasiiubire.blogspot.com

http://numaiucideti.blogspot.com

Mass Media Şcolară

PROIECTUL „MASS MEDIA ŞCOLARĂ” RÂCIU

(REVISTĂ, CANAL TV, RADIO, PAGINĂ DE INTERNET)
În 25 mai 2008 se împlineşte 1 an de la punerea în practică a proiectului MASS MEDIA ŞCOLARĂ, proiect care este considerat eligibil, fiind aprobat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, dar nu este finanţat nici de guvern şi nici nu are sponsori. Acest proiect are deocamdată patru componente:
1. revistă şcolară;
2. canal TV şcolar.
3. radio şcolar;
4. pagină de internet;

Chiar dacă activităţile proiectului nostru au trecut şi prin perioade mai vitrege, acum proiectul nostru beneficiază de sprijinul Primăriei Râciu. Mulţumim pe această cale celor implicaţi.
Componenta a cincea, care ar fi trebuit să fie un ziar şcolar, nu a fost încă pusă în practică din cauza lipsei de resurse materiale.

Revista şcolară „Vreau să ştiu!” este realizată în şcoală şi nu este finanţată de sponsori; canalul TV şi postul de radio se transmit alternativ prin reţeaua de televiziune prin cablu din Râciu şi Sânmărtinu de Câmpie.
Canalul TV şcolar a fost pus în funcţiune la data de 25 mai 2007, iar postul de radio „Vreau să ştiu!” funcţionează din luna octombrie 2007. Pentru un istoric al activităţilor din ultimul an consultaţi revistele 16, 17, 18 şi 19.

Prima cameră video a canalului TV scolar urmează a fi achiziţionată la începutul lunii aprilie 2008. Până acum canalul a funcţionat cu aparatură personală sau împrumutată.
Pentru realizarea unor emisiuni sau articole sunt rugaţi să participe şi părinţi, prin intermediul copiilor lor. Orice articol sau eveniment filmat şi copiat pe CD sunt binevenite. Avem rugămintea ca articolele să fie editate pe calculator şi copiate pe CD pentru a fi mai uşor prelucrate.

Revista „Vreau să ştiu!” numărul 20
Numărul 20 al revistei este primul număr la care colaborează un număr mare de cadre didactice.
Mă bucur nespus de faptul că lumea a conştientizat că revista „Vreau să ştiu!” este o revistă la care poate să colaboreze ORICINE doreşte.

Dacă doriţi să scrieţi un articol şi nu aveţi posibilitatea să-l editaţi pe calculator, puteţi să îl scrieţi de mână, cât mai citeţ şi apoi să-l daţi unuia dintre redactorii sau redactorii şefi ai revistei pentru a-l tehnoredacta.
Atenţie! Articolele şi înregistrările filmate nu trebuie să aibă nici o conotaţie politică!

Prof. Adrian Baciu

PROIECTUL NOSTRU

Publicat în revista 20

Rolul şcolii în formarea

unui comportament ecologic

„Dacă omul pierde grădinile, pădurile şi cărările se va pierde pe sine însuşi.”
J. R. Openheimer


O metodă de actualitate şi foarte îndrăgită şi accesibilă elevilor este proiectul educaţional in cadrul căruia elevii participă la o serie de activităti, în colaborare cu elevii altor clase, supravegheaţi şi îndrumaţi de cadre didactice. Aceste activităţi sunt atractive pentru elevi, se formează şi dezvoltă aptitudini şi capacităţi mult mai mult decât prin alte metode.

Am iniţiat împreună cu d-na înv.Pojar Marioara în primăvara anului 2007 proiectul “Natura, prietena mea”, un proiect ecologic care îi duce pe elevi în mijlocul naturii , aproape de gunoaiele din padure, participând la ecologizarea padurii şi a malurilor Comlodului, în grădina şcolii, plantând copaci, apoi redând prin desene şi machete ceea ce au surprins. Acest proiect a fost câştigător în judeţul Mureş în cadrul rundei a IV a de granturi şcoală – comunitate.

Activităţile următoare le-am propus pentru a atrage un număr cât mai mare de participanţi, elevi, cadre didactice, părinţi, pentru a petrece cât mai mult timp în natură.

1. “OMUL ŞI NATURA”- seminarii
2. ”FLORILE, ZÂMBETELE NATURII”.- amenajarea parcului şcolii şi a unui mic parc dendrologic;
3. “O LUME MAI CURATĂ”- drumeţii cu scopul ecologizării pădurilor din împrejurimi şi a malurilor Comlodului pe distanţa pe care străbate comuna(1km);
4. “PĂDUREA, AURUL VERDE” – acţiune de împădurire 1 ha;
5. “NATURA, IZVOR DE SĂNĂTATE”- colectarea de plante medicinale;
6. “OBIECTIVE TURISTICE ALE COMUNEI” – concurs de orientare turistică;
7. “NATURA PRIN OCHI DE COPIL”- expoziţii şi concursuri de creaţii plastice şi literare;
8. CERC “PRIETENII NATURII” – constituirea cercului, realizarea materialelor de promovare - panoul informaţional, afişarea anunţurilor, confecţionarea ecusoanelor, îndemnurilor pentru desfăşurarea activităţilor, etc.;
9. “RELAXARE ŞI CUNOAŞTERE “ – excursii la grădinile botanice din Cluj şi Iaşi, la rezervaţii naturale şi parcuri naţionale.

La fiecare activitate se vor sublinia trăsăturile pozitive de caracter ( harnicie, respect, determinare, siguranţă, toleranţă entuziasm, initiativă, generozitate, disponibilitate, punctualitate, etc.) iar elevii vor fi rasplătiţi cu diplome speciale. Prin aceste activităţi consider că vom face primii paşi spre lungul drum al formării comportamentului de ocrotire a mediului, atât la elevi cât şi la membri comunităţii.

Ne-am dori să realizăm următoarele obiective.
1. Dezvoltarea capacităţilor de explorare şi investigarea mediului înconjurător.
2. Cunoaşterea, înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni specifici, pentru a descrie mediul înconjurător şi a problematicii ce vizează acţiunile de protecţie a mediului.
3. Crearea unui climat de siguranţă şi cooperare cu factorii locali care să fie stimulativ pentru dezvoltarea şi afirmarea elevilor.
4. Modernizarea activităţii didactice prin proiectare, strategii participative şi mijloace eficiente, evaluare obiectivă , centrare pe elev şi dezvoltarea personală.
5. Participare la activităţile extracurriculare diversificate, atractive şi valorificate în comunitate.
6. Modificarea percepţiei elevilor şi a membrilor comunităţii asupra problemelor de mediu şi înţelegerea de către aceştia a legislaţiei mediului înconjurător, formarea unui comportament ecologic.
7. Constituirea unei comunităţi responsabile interesate faţă de realizarea unui mediu natural echilibrat şi propice vieţii sănătoase.
8. o mai bună colaborare între şcoală şi comunitate prin implicarea elevilor şi a membrilor comunităţii în ecologizarea zonei.
9. Realizarea unui colţ ecologic în şcoală.
10. Dezvoltarea capacităţilor de explorare şi investigarea mediului înconjurător.
11. Cunoaşterea, înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni specifici, pentru a descrie mediul înconjurător şi a problematicii ce vizează acţiunile de protecţie a mediului.
12. Crearea unui climat de siguranţă şi cooperare cu factorii locali care să fie stimulativ pentru dezvoltarea şi afirmarea elevilor.
13. Modernizarea activităţii didactice prin proiectare, strategii participative şi mijloace eficiente, evaluare obiectivă , centrare pe elev şi dezvoltarea personală.
14. Participare la activităţile extracurriculare diversificate, atractive şi valorificate în comunitate.
15. Modificarea percepţiei elevilor şi a membrilor comunităţii asupra problemelor de mediu şi înţelegerea de către aceştia a legislaţiei mediului înconjurător, formarea unui comportament ecologic.
16. Constituirea unei comunităţi responsabile interesate faţă de realizarea unui mediu natural echilibrat şi propice vieţii sănătoase.

Monitorizarea şi evaluarea subproiectului va fi efectuată de echipa de subproiect compusă din dir. Bordeianu Minerva, prof. Baciu Adrian , înv. Covaci Narcisa, înv. Pojar Marioara, prof. Macarie Iacob, prof. Dunca Olga. Supervizarea şi monitorizarea desfăşurării activităţilor prevăzute în subproiect va fi asigurată de Consiliul de Administraţie al Gimnaziului de Stat “Gheorghe Şincai” – Rîciu.

Pe această linie, învăţământul are un rol deosebit de important. Prin metodele sale corespunzătoare, printr-o implicare sinceră şi conştientă, învâţământul poate să dea startul într-o nouă eră a resposabilităţii cetăţeanului obişnuit, de care societatea românească are atâta nevoie.
Educaţia în domeniul ocrotirii mediului înconjurător trebuie să înceapă din fragedă copilărie şi să fie continuată în tot timpul anilor de şcoală, cât şi în afara şcolii.

Adevărata educaţie ecologică îşi va atinge scopul numai atunci când se va reuşi ca elevii-cetăţenii de mâine să fie convinşi de necesitatea ocrotirii naturii şi să devină factori activi în acţiunea de conciliere a omului cu natura. Pentru aceasta este necesar sprijinul tuturor factorilor responsabili de formarea unei noi conştiinţe. Nu trebuie uitat că mediul va fi şi cum vor copii nostri să-l păstreze.

Dir. Adj. Înv. Covaci Narcisa Laura

Tehnoredactare Covaci Rareş (VII)

http://numaiucideti.blogspot.com

Grantul cu care am obţinut locul I în jud. Mureş

NATURA - PRIETENA MEA
Articol din revista 20

Motto: « Copilule, nu contribui la distrugerea sigură a naturii, ci la refacerea ei, menţinând curăţenia şi îngrijind frumuseţile ei! »

De peste două mii de ani,de când există omul pe pământ, natura l-a ocrotit, fiindu-i prietenă : Ea l-a protejat, respectandu-şi legile, regenerându-se nestingherită. Natura, prietena omului! Dacă ne gândim că prietenia este legătura care-i uneşte pe oameni, afecţiunea dintre ei, atunci inţelegem că şi omul trebuie să manifeste respect si dragoste pentru natură, ca lume ce constituie realitatea înconjurătoare, cu tot ce este neînsufleţit.

Datorită intervenţiei nechibzuite ale omului, natura este astăzi in pericol. De aceea, ea trebuie ocrotită cu grijă. Omul trebuie să manifeste inţelegere pentru fiinţele si nefiinţele ce compun lumea înconjurătoare.
Pentru a fi prietenul naturii trebuie să ai o gândire şi un comportament ecologic.

Şi pentru a înţelege mai bine acestea, trebuie să ştii că ECOLOGIA îl sfătuieşte ce este si ce nu este bine să facă in relaţia lui cu natura,într-un cuvânt, aceasta îl învaţă pe om cum sa ocrotească natura.
Protejarea mediului este o problemă ce trebuie să-i intereseze nu doar pe ecologişti, ci pe toti: adulţi si copii.
Cunoaşterea naturii, a mediului înconjurător, cu toate fenomenele sale biologice si nebiologice este necesară pentru formarea unor noţiuni, idei, convingeri, raţionamente, a unui comportament adecvat şi a conştiinţei ecologice.

Rolul major revine dascălilor care, încă de la intrarea în şcoală, îi vor ajuta să conştientizeze că toţi oamenii au datoria protejării mediului în care trăiesc. În cadrul lecţiilor la care se pretează educaţia ecologică sau în cadrul activităţilor extracurriculare elevii trebuie dirijaţi să ocrotească elementele mediului înconjurător, să iubească plantele si animalele, să adopte un comportament adecvat raportat la mediul în care îşi desfăşoară activitatea şi să ia atitudine faţă de cei care încalcă regulile.

O modalitate eficientă în care se vor vedea atitudinea şi comportamentul elevilor va fi proiectul de educaţie ecologică pe care l-am iniţiat împreună cu d-na învăţătoare Covaci Narcisa, intitulat ,,Natura, prietena mea’’.
Utilitatea lui va consta în aceea că îi va ajuta pe elevi să înţeleagă legatura care exista între om şi natură,între cunoştinţele dobândite la diferite discipline de studiu si lumea din afara şcolii,va da posibilitatea elevilor de a se implica individual sau în grup în activităţile propuse,îi va pune în contact cu comunitatea si le va crea posibilitatea de a-şi susţine în mod public opiniile.

Elevii vor avea posibilitatea, pe tot parcursul proiectului, să se simtă în ipostaza de mici cercetători ai realităţii. Ei se vor simţi responsabilizaţi,se vor implica cu plăcere şi, ca urmare a explicaţiilor şi sfaturilor date,vor inţelege semnificaţia unor norme, vor opta pentru ele şi-şi vor manifesta dorinţa de a se conduce după acestea în acţiunile lor prin adoptarea unei atitudini şi a unui comportament ecologic.

Din activităţile proiectului:

- am amenajat un parc dendrologic;

- am plantat 3 hectare de pădure;

- am făcut expediţia "Vreau să ştiu!"

- am făcut drumeţii locale;

- Orientare turistică, etc, etc

Înv. Marioara Pojar

ARTA DE A CRESTE ALBINE

ARTA DE A
CREŞTE ALBINE

Articol din revista 20

V-am promis în revista precedentă că vă voi vorbi în continuare despre ,,familia de albine'' sau ,,stupul''. Familia de albine este una dintre cele mai reuşite forme de viaţă în comun a zeci de mii de indivizi care se supun unor reguli pe care, noi, finţele umane, de cele mai multe ori spunem că nu înţelegem sau că nu putem să le urmăm întocmai.

Voi începe prin a vă spune că marea familie a albinelor cuprinde trei ,,CASTE'' distincte, cu roluri şi sarcini precise în viaţă atât de tulmulcoasă a acestor ,,fiinţe dumnezeieşti''.
Regina sau matca este unică într-o familie de albine, ea fiind capabilă să depună ouă fecundate din care se vor naşte albinele lucrătoare cau o altă matcă(dacă hrana este deosebită) şi ouă nefecundate din care se vor naşte trântorii, cei care vor reprezenta partea masculină într-o familie de albine şi rolul lor îl vom explica la timpul potrivit.

Matca este unică în stup şi prin formă şi prin locul pe care îl are în familia de albine. Fiind în stare să producă în 24 de ore mii de ouă, ea este cea mai care asigură înmulţirea albinelor lucrătoare şi a trântorilor şi prin aceasta să aducă bunăstare în stup, cu cât sunt mai multe albine lucrătoare cu atât hrana din stup este mai multă, bineînţeles şi mierea care este atât de gustată de voi copii.

Capacitatea de a depune un număr aşa de mare de ouă într-o singură zi este dată de hrana specială care îi este servită de ,,garda" care o însoţeşte pe faguri, aşa numitul ,,lăptişor de matcă", numit aşa tocmai pentru faptul că acest produs este hrana de bază a mătcii.

A doua CASTĂ este cea a trântorilor, cei care sunt ,,bărbaţii" din stup, în număr de câteva sute care asigură ,,fecundarea" mătcii şi aceasta făcând-o capabilă să depună ouă din care să iasă albine lucrătoare.Trântorii există în stup doar pe perioada verii, toamna fiind izgoniţi din stup şi murind de foame şi frig, ei nu ştiu să culeagă nectar sau polen.

Grupul cel mai mare dintr-o familie de albine este cel al ,,albinelor lucrătoare'', ele fiind cele care vor putea fi în stup: doici, culegătoare, ,,curăţătoarele''(cele care asigură curăţenia), ventilatoarele(cele care sigură temperatura optimă în stup prin ventilarea adăpostului) şi nu în ultimul rând ,,străjerele"(cele care sigură paza la intrarea în stup).

Pentru că rolul acestei CASTE este aşa de important, voi reveni în numărul viitor cu detalii despre această mare CASTĂ A LUCRĂTOARELOR.

Profesor IACOB MACARIE
Tehnoredactare: Florea Ana-Maria (VII)

O EXPEDIŢIE DE NEUITAT

Albumul expeditiei: http://piatraunica.blogspot.com/

În data de 30 iunie 2008 douăzeci şi trei de elevi şi profesori de la şcolile din Rîciu, Sânmărtin şi Crăieşti au pornit într-o excursie spre Piatra Singuratică. Am pornit din Râciu în jurul orei nouă dimineaţa spre gara din Târgu Mureş cu microbuzul şcolii din Râciu.

La ora zece şi jumătate am pornit din gara spre Izvorul Olt, unde am ajuns în jurul orei trei şi jumătete. Călătoria cu trenul a fost plăcută, dar şi interminabilă datorită nerăbdării noastre.
De la Izvorul Olt am luat autobuzul spre oraşul Bălan, un orăşel primitor, unde grupul nostru s-a întregit prin venirea membrilor familiei Covaci şi unde ne-am cazat la un internat.După ce ne-am odihnit puţin am ieşit să îl vizităm iar, seara am ascultat muzică şi am cântat. Înainte de a-ne spune „Noapte bună!” domnii profesori ne-au spus câteva reguli pe care va trebui să le respectăm pentru a evita incidentele neplăcute.

A doua zi soarele a răsărit zâmbitor pentru a ne încuraja, având în vedere încercarea la care urmam a fi supuşi. Şi astfel încurajaţi fiind, am făcut ultimele cumpărături şi am pornit la drum. Din fericire ni s-a acordat „o perioadă de adaptare”, ca apoi să luăm rucsacii în spate şi să urcăm muntele. Aceea „perioadă de adaptare” am avut-o mulţumită domnului Covaci care ne-a dus cu maşina grelele bagaje până la intrarea în Parcul Naţional Hăşmaşu Mare şi Cheile Bicazului. După primi paşi ni se părea imposibil să ne atingem ţinta, dar muntele ne-a primit cu braţele deschise, iar aerul curat şi priveliştile paradisiace care ne înconjurau ne-au oferit energie şi ne-au ajutat să ne depăşim limitele şi să ne surprindem de propria capacitate de a rezista la eforturi fizice, având în vedere că unii dintre participanţi nu au mai fost puşi în faţa unei astfel de situaţii.

După aproximativ trei ore am ajuns la cabană. Deşi era o cabană modesată frumuseţea şi delicateţea peisajelor care o înconjurau faceau orice problemă sau nemulţumire uitată.
După ce ne-am instalat şi ne-am odihnit puţin, am urcat împreună cu doamna Dunca, domnul Baciu şi cabanierul spre unul dintre vârfurile Pietrei Singuratice, însă doar doamna Dunca şi cabanierul au ajuns la crucea din vârf şi am fost nevoiţi să coborâm repede toţi deoarece a început să plouă.
Deşi ploua, energia nesecată care sălăşluia în fiecare dintre noi ne-a împins în bătaia picurilor reci pentru a dansa pe ritmuri latine şi nu numai.

În cea de-a treia zi am urcat toţi pe unul dintre vârfurile Pietrei Singuratice şi am parcurs doar ¾ din drumul care duce spre vârful Hăşmaşul Mare, numit şi Hăghimaşul Mare, din cauza ploii care ne-a împiedicat să ne continuăm drumul. Venirea serii ne-a oferit însă o privelişte mirifică. Ne aflam deasupra unor nori uriaşi făcuţi parcă din vată de zahăr, cerul era roşu, iar soarele „se înneca” în depărtări.
În cea de-a patra zi zece dintre noi: doamna Narcisa, domnişoara Ramona, domnul Baciu, Angelica, Petruţa, Rareş, Mihnea, Viorel, Silviu şi eu ne-am trezit foarte de dimineaţă pentru a vedea răsăritul la ora cinci fără zece minute.

Cinsprezece dintre noi au avut norocul să vadă capre negre în drum spre vârful Hăşmaşul Mare pe care de această dată am reuşit să ajungem şi de pe care am putut admira Hăşmaşul Negru şi Poiana Albă. În aceeaşi zi am fost la canionul din Hăşmaşul Mic şi de acolo la Moara Dracului.

Dar a venit şi ziua a cincea, adică „ziua despărţirii”. Această zi a fost precum o cădere din cer având în vedere că am vizitat un colţ de rai, dar căderea a fost amortizată de dorul de casă: dorul de părinţi şi mai ales de patul nostru pe care cu siguranţă toţi îl consideram foarte moale. Astfel ne-am luat rămas bun de la cabanier şi de la acele locuri minunate şi am pornit spre oraşul Bălan, de unde am luat autobuzul spre Izvorul Olt şi de acolo trenul spre Târgu Mureş. În oraş am fost aşteptaţi de către domnul şofer care a venit cu microbuzul şcolii după noi.

Sper ca elevilor din Râciu şi nu numai să li se mai ofere o astfel de şansă pentru că aşa vor învăţa să TRĂIASCĂ CU ADEVĂRAT !


Tehnoredactare: Covaciu Cristina (clasa a IX-a)

Scrisoare din razboi

SCRISOARE TRIMISA DIN RAZBOI DE LA

STEFAN AVRAM PENTRU SOTIA LUI.

15.04.1944.
Draga Anica,
In ale mele prime rânduri de scrisoare vei afla şi despre mine că pâna la facerea acestei cărti sunt sanatos şi în viată mulţumită bunului Dumnezeu. Mai de parte Anica dragă să ştii că am primit acum vreo 5 cărti de la tine de care m-am bucurat Anica dragă. Am înţeles tot ce mi-ai scris, am înţeles că ai vorbit cu Rusu de la Băla şi cu cel de la Madaras şi i-ai spus toate acelea, dar Anica dragă toate au fost şi au trecut, dar acum este alt timp, vremea-i tot înorată şi plouă tot cu grindină nu ca pe la voi şi tună de se cutremură pământul şi pe timp senin. Dragă, am înţeles că mi-ai pus pachet prin poştă, iti multumesc, dar ştiu sigur că nu o să-l primesc. Am înteles că îmi trimiţi scrisoare pe Rusu de la Bala. Pachetul care mi l-ai trimis pe Rusu de la Samsud l-am primit şi tare m-am bucurat. La Rusu i-ai scris sărbatori fericite, dar săracul, fie cu Dumnezeu, pe unde poate de acum este intr-un loc cu Toderas Erceanu si cu Alexandru lui Cristea, mai bine sa fi ramas acasa. Dumitru e bine si el. Acum nu suntem tot la o grupa, dar tot la aceeasi Companie. Eu sunt numai cu un fecior de la Taptelnie intr-o grupă, il cheama Moldovan Iulut , este văr cu cel de la Mădăras care a fost acasă când ai vorbit cu el. Mai departe inchei că nu mai am timp Anica draga. Cartea aceasta am scris-o in sambata Pastilor. Vă zic Sărbători Fericite !

Publicată în revista nr. 1

Tehnoredactare Emilia Bad

Citate celebre - Revista nr. 1

“Învăţătura trebuie transformată în fapte, altfel se pierde” (Honore de Balzac)
“Oamenii nu se nasc, se formează” (D.Erasmus)
“Nimic nu este mai înspăimântător decât prostia activă” (Goethe)
“Învăţătura trebuie transformată în fapte, altfel se pierde” (Honore de Balzac)
« E mai bine să nu ştii nimic, decât ceea ce ştii să nu fie adevărat » (J.Billing)
“Sometimes animals are more human than people”

UN PROFESOR AMERICAN LA RÂCIU, CRĂIESTI ŞI SÂNMARTIN

YOUTUBE

JAKE LUKE WALTERS - UN PROFESOR AMERICAN LA RÂCIU

Articol apărut în numărul 22 al revistei "Vreau să ştiu!"

Am aflat de Corpul Păcii S.U.A. cu doi ani în urmă. Anul acesta în luna februarie am făcut o solicitare pentru un voluntar american. Îl cheamă Jake Luke Walters şi este din oraşul Tecumseh, statul Michigan – un stat poziţionat între Marile Lacuri.
Scopul sosirii acestuia la Râciu este unul caritabil. El a venit aici pentru a ajuta comunitatea locală, pentru a-i ajuta pe copii să înveţe mai bine limba engleză, pentru a promova cultura şi literatura americană.
Şi-a început activitatea încă din vacanţa de vară prin antrenamentele la baschet în sala de sport. S-a observat încă din primele zile creşterea la elevi a motivaţiei pentru învăţarea limbii engleze.
Predă limba engleză în şcolile din Râciu, Crăieşti şi Sânmărtin. Lucrează 50% din program la şcoala din Râciu, 25 % la şcoala Sânmărtin şi 25 % la şcoala din Crăieşti. Profesorii colaboratori sunt: Adrian Baciu - Râciu, Semiramida Baciu - Sânmărtin, Diana Găurean - Crăieşti.
A realizat o serie de activtăţi deosebit de atractive pentru elevi. Pe lângă antrenamentele de baschet din sala de sport a realizat multe alte activităţi precum: drumeţii, excursii cu bicicletele, şah, etc.
Orele de limba engleză sunt deosebit de atractive şi pentru faptul că îşi foloseşte chitara şi vocea pentru a-i învăţa pe elevi cântece în limba engleză, deosebit de cunoscute peste tot în lume.
Va locui la Râciu şi va lucra doi ani şcolari la şcolile din Râciu, Sânmărtin şi Crăieşti, dacă totul merge bine.
Îi dorim succes!

Prof. Adrian Baciu

Despre revista noastră

Decembrie 2008 – 5 ani de la lansarea

primului număr al revistei „Vreau să ştiu!”

Ianuarie, februarie 2009 – apariţia numărului 23 al revistei.

Profesori coordonatori:
Adrian Baciu – Gimnaziul de Stat „Gheorghe Şincai” – Rîciu
Semiramida Baciu – Şcoala Generală Sânmărtinu de Câmpie

Revista „Vreau să ştiu!” este o revistă de tip magazin, în care elevii comunei noastre pot găsi articole diverse, începând de la cultură generală şi istorie şi continuând cu glume, spiritualitate, noutăţi din comună, fragmente din cărţi deosebite, etc. Toate acestea încearcă să suplinească lipsa unei librării în comuna noastră.