Apasati click pe:
http://picasaweb.google.com/adrian.ioan.baciu/SCOLILEDINCOMUNARACIU?authkey=Gv1sRgCLzHqvjszq3Gdw
.
sâmbătă, 9 mai 2009
PROIECTUL "MASS MEDIA SCOLARĂ" (rev.24)
· Am început cu cinci ani în urmă cu revista şcolară.
· Am continuat în primăvara lui 2007 cu televiziunea şcoară transmisă prin TVCablu Râciu – Sânmărtin.
· În toamna anului 2007 a început să funcţioneze radioul şcolar „Vreau să ştiu!”.
· Acum vom avea majoritatea înregistrărilor transmise la TELEVIZIUNEA SCOLARA pe saitul:
http://www.tvraciu.blogspot.com/
care deocamdată are două canale:
TVS1 (informaţii generale) şi TVS2 (spiritualitate şi folclor).
Un blog deosebit de util în care puteţi afla diverse informaţii despre comuna Râciu:
http://www.comunarâciu.blogspot.com/
De pe acest sait puteţi ajunge cu ajutorul unor linkuri (legături) pe saitul primăriei, alrevistei Comlodul, al expediţiei şcolare, revista „Vreau să ştiu!”, servicii, etc.
Informatii utile:
http://www.revistavreauastiu.blogspot.com/ găsiţi informaţii despre revista „Vreau să ştiu!” precum şi articole.
http://www.revistacomlodul.blogspot.com/
http://www.primariaraciu.blogspot.com/ – adrese ale Primariei Râciu.
http://www.piatraunica.blogspot.com/ – jurnalul album al expediţiei şcolare,
http://www.transportraciu.blogspot.com/ – orarul curselor de Maxi Taxi.
http://www.serviciiauto.blogspot.com/ – atelier de reparaţii auto.
http://www.serviciicalculatoare.blogspot.com/
reparaţii calculatoare, reţele, imprimante, etc, etc.
http://scoli.didactic.ro/gimnaziul.gheorghesincai - saitul Gimnaziului Gheorghe Şincai.
Alte adrese utile:
http://www.imaginiraciu.blogspot.com/
http://www.concursistorie.blogspot.com/
http://www.viatasiiubire.blogspot.com/
http://www.numaiucideti.blogspot.com/
Prof. Adrian Baciu
· Am continuat în primăvara lui 2007 cu televiziunea şcoară transmisă prin TVCablu Râciu – Sânmărtin.
· În toamna anului 2007 a început să funcţioneze radioul şcolar „Vreau să ştiu!”.
· Acum vom avea majoritatea înregistrărilor transmise la TELEVIZIUNEA SCOLARA pe saitul:
http://www.tvraciu.blogspot.com/
care deocamdată are două canale:
TVS1 (informaţii generale) şi TVS2 (spiritualitate şi folclor).
Un blog deosebit de util în care puteţi afla diverse informaţii despre comuna Râciu:
http://www.comunarâciu.blogspot.com/
De pe acest sait puteţi ajunge cu ajutorul unor linkuri (legături) pe saitul primăriei, alrevistei Comlodul, al expediţiei şcolare, revista „Vreau să ştiu!”, servicii, etc.
Informatii utile:
http://www.revistavreauastiu.blogspot.com/ găsiţi informaţii despre revista „Vreau să ştiu!” precum şi articole.
http://www.revistacomlodul.blogspot.com/
http://www.primariaraciu.blogspot.com/ – adrese ale Primariei Râciu.
http://www.piatraunica.blogspot.com/ – jurnalul album al expediţiei şcolare,
http://www.transportraciu.blogspot.com/ – orarul curselor de Maxi Taxi.
http://www.serviciiauto.blogspot.com/ – atelier de reparaţii auto.
http://www.serviciicalculatoare.blogspot.com/
reparaţii calculatoare, reţele, imprimante, etc, etc.
http://scoli.didactic.ro/gimnaziul.gheorghesincai - saitul Gimnaziului Gheorghe Şincai.
Alte adrese utile:
http://www.imaginiraciu.blogspot.com/
http://www.concursistorie.blogspot.com/
http://www.viatasiiubire.blogspot.com/
http://www.numaiucideti.blogspot.com/
Prof. Adrian Baciu
Să ne cunoaştem comuna! (rev. 24)
www.comunaraciu.blogspot.com
Arheologic consemnăm faptul că, pe teritoriul satului Râciu a fost descoperit un topor din piatră (bazalt), perforat, din epoca neoliticului, fragmente de ceramică apartinând culturii Noua, un tezaur monetar feudal constituit din 157 piese si trei frgmente de vas.
În localitatea Hagău, deasupra pârâului Sărături, a fost indentificată o asezare Hallstatt.
În satul Pârâul Curucii a fost descoperită o daltă din piatră în ceramică apartinând culturii Coţofeni.. Tot pe teritorul acestui sat s-a găsit o monedă română imperială din bronz datată sec.IV.d.Hr.
Pe teritoriul satului Sârmatinul de Câmpie a fost indentificată o statuetă romană reprezentând un copil nud. Cronologic statueta a fost încadrată la mijlocului sec al II-lea.d.Ho
Documentar localitatea Râciu este atestată din anul 1305, sub numele de ,, Terra duo Ryvch”.
Sârmatinul de Câmpie la 1329, sub denumirea de ,,Terra Zermaton“iar comuna Râciu este situată în partea centrală a ,,Câmpiei Transilvaniei " în partea de Nord-Vest a judeţului Mureş, la o distantă de 25 km faţa de resedinta judeţului. Satul de resedintă al comunei, cu celelalte 14 sate care intră în componenţa unităţii administrative Râciu sunt asezate în lunca îngustă a pârâului Comlod si afluienţii acestuia.
Dintre satele componente ale comunei cu o importanţă social-economică mai deosebită mentionăm: Râciu, Sârmatinul de Câmpie, Ulieş, Nima Râciului, Coasta Mare.
Comunele limitrofe sunt : Crăiesti în Nord, Băla în Nord-Est, Ceuaşul de Câmpie în Est, Şincai în Sud, Pogăceaua în Sud-Vest şi Sâmpetru de Câmpie în Vest.
(prof Vasila Conţiu)
Informaţii culese de elevele:
Gîrbu Diana şi Cucuiet Ioana
Arheologic consemnăm faptul că, pe teritoriul satului Râciu a fost descoperit un topor din piatră (bazalt), perforat, din epoca neoliticului, fragmente de ceramică apartinând culturii Noua, un tezaur monetar feudal constituit din 157 piese si trei frgmente de vas.
În localitatea Hagău, deasupra pârâului Sărături, a fost indentificată o asezare Hallstatt.
În satul Pârâul Curucii a fost descoperită o daltă din piatră în ceramică apartinând culturii Coţofeni.. Tot pe teritorul acestui sat s-a găsit o monedă română imperială din bronz datată sec.IV.d.Hr.
Pe teritoriul satului Sârmatinul de Câmpie a fost indentificată o statuetă romană reprezentând un copil nud. Cronologic statueta a fost încadrată la mijlocului sec al II-lea.d.Ho
Documentar localitatea Râciu este atestată din anul 1305, sub numele de ,, Terra duo Ryvch”.
Sârmatinul de Câmpie la 1329, sub denumirea de ,,Terra Zermaton“iar comuna Râciu este situată în partea centrală a ,,Câmpiei Transilvaniei " în partea de Nord-Vest a judeţului Mureş, la o distantă de 25 km faţa de resedinta judeţului. Satul de resedintă al comunei, cu celelalte 14 sate care intră în componenţa unităţii administrative Râciu sunt asezate în lunca îngustă a pârâului Comlod si afluienţii acestuia.
Dintre satele componente ale comunei cu o importanţă social-economică mai deosebită mentionăm: Râciu, Sârmatinul de Câmpie, Ulieş, Nima Râciului, Coasta Mare.
Comunele limitrofe sunt : Crăiesti în Nord, Băla în Nord-Est, Ceuaşul de Câmpie în Est, Şincai în Sud, Pogăceaua în Sud-Vest şi Sâmpetru de Câmpie în Vest.
(prof Vasila Conţiu)
Informaţii culese de elevele:
Gîrbu Diana şi Cucuiet Ioana
Tradiţii şi obiceiuri de Sfintele Paşti (rev. 24)
Cuvântul “Paşti” provine din limba ebraică, şi înseamnă „trecere”. Învierea Domnului semnifică triumful vieţii asupra morţii, şi a fost o adevărată minune. La noi, în noaptea de duminică spre duminică, în biserici se face slujba Învierii. Se veghează cu foc şi lumină aprinsă, aşa cum ostaşii puşi de iudei au veghat mormântul lui Iisus.
Credincioşii, îmbrăcaţi în haine noi, iau pasca şi bucatele pregătite şi merg la biserică. Se spune că cine merge la biserică în noaptea Învierii va avea bucurii şi noroc tot anul, iar cei care lipsesc vor petrece anul în boli, necazuri şi nevoi.
După ce preotul a anunţat Învierea, credincioşii se întorc la casele lor cu lumânarea aprinsă şi primesc de la preot pâine înmuiată în vin alb semnificând Sângele şi Trupul Lui Iisus. În timpul slujbei de Înviere se cântă „Hristos a Înviat!” şi se înconjoară biserica de trei ori cu lumânările aprinse. Există credinţa că Raiul se deschide în noaptea Învierii şi rămâne astfel şapte zile, până la Duminica Tomii sau chiar până la Ispas şi Rusalii. De aceea în biserici se scoate şi se pune deoparte toată Săptămâna Luminată uşa de la mijloc a altarului – „Uşa Raiului”. Cine moare în ziua de Paşti sau în Săptămâna Luminată merge de-a dreptul în Rai, iar cine se naşte în aceste zile va fi norocos toată viaţa.
Lumânarea Învierii trebuie păstrată tot anul pentru a fi aprinsă în situaţii primejdioase. Ea mai este purtată de fete în sân pentru a fi luminate, văzute şi iubite ca ziua Învierii în biserică. La masa din prima zi de Paşti trebuie să participe toţi membrii familiei. Se mănâncă ouă roşii, pască, drob şi friptură de miel.
Conform unui obicei, în ziua de Paşti bărbatul trebuia să ciocnească un ou roşu cu soţia sa, pentru a se întâlni şi pe lumea cealaltă. Oul se tăia în feliuţe mici şi toţi membrii familiei mâncau din el. Se credea că dacă se rătăceau era de ajuns să-şi amintească persoanele cu care au mâncat oul de Paşti pentru a se putea întoarce acasă. În unele zone al ţării în a doua zi de Paşti, are loc „Udatul”, când feciorii stropesc fetele cu apă sau parfum. Acest obicei semnifică purificarea.
Crina Anghel (Sânmărtin)
Credincioşii, îmbrăcaţi în haine noi, iau pasca şi bucatele pregătite şi merg la biserică. Se spune că cine merge la biserică în noaptea Învierii va avea bucurii şi noroc tot anul, iar cei care lipsesc vor petrece anul în boli, necazuri şi nevoi.
După ce preotul a anunţat Învierea, credincioşii se întorc la casele lor cu lumânarea aprinsă şi primesc de la preot pâine înmuiată în vin alb semnificând Sângele şi Trupul Lui Iisus. În timpul slujbei de Înviere se cântă „Hristos a Înviat!” şi se înconjoară biserica de trei ori cu lumânările aprinse. Există credinţa că Raiul se deschide în noaptea Învierii şi rămâne astfel şapte zile, până la Duminica Tomii sau chiar până la Ispas şi Rusalii. De aceea în biserici se scoate şi se pune deoparte toată Săptămâna Luminată uşa de la mijloc a altarului – „Uşa Raiului”. Cine moare în ziua de Paşti sau în Săptămâna Luminată merge de-a dreptul în Rai, iar cine se naşte în aceste zile va fi norocos toată viaţa.
Lumânarea Învierii trebuie păstrată tot anul pentru a fi aprinsă în situaţii primejdioase. Ea mai este purtată de fete în sân pentru a fi luminate, văzute şi iubite ca ziua Învierii în biserică. La masa din prima zi de Paşti trebuie să participe toţi membrii familiei. Se mănâncă ouă roşii, pască, drob şi friptură de miel.
Conform unui obicei, în ziua de Paşti bărbatul trebuia să ciocnească un ou roşu cu soţia sa, pentru a se întâlni şi pe lumea cealaltă. Oul se tăia în feliuţe mici şi toţi membrii familiei mâncau din el. Se credea că dacă se rătăceau era de ajuns să-şi amintească persoanele cu care au mâncat oul de Paşti pentru a se putea întoarce acasă. În unele zone al ţării în a doua zi de Paşti, are loc „Udatul”, când feciorii stropesc fetele cu apă sau parfum. Acest obicei semnifică purificarea.
Crina Anghel (Sânmărtin)
Cum se poate lucra cu copilul hiperactiv ? (rev. 24)
☻ Necesită formarea unei echipe : cadru didactic ↔ copil ↔ părinţi !
☻Totodată, trebuie îndeplinite condiţii cum ar fi : crearea unui climat favorabil, de înţelegere, acceptare şi încurajare.
În familie : armonie între părinţi, cadru familial liniştit, cu activităţi casnice intense în care copilul este implicat, comunicare între membrii familiei;
În grădiniţă : Existenţa unor calităţi proprii cadrului didactic (acesta îndeplineşte rolul de moderator): responsabilitate, deschidere către experienţe noi, dorinţa de a ajuta, încredere în lucrul în echipă, inventivitate;
Stabilirea şi negocierea unor reguli : seriozitate, confidenţialitate, punctualitate, răbdare, sinceritate, dreptul la propria părere ;
☻ Implementarea, urmărirea şi respectarea unor modalităţi concret de acţiune :
1. Disciplinarea , pentru realizarea căreia , regula nr.1 este consecvenţa . De câte ori greşeşte in se explică, i se atrage atenţia, altfel ne poate manipula, ascunde faptele să evite pedeapsa. Atenţie însă, la distincţia ce trebuie făcută între disciplinare şi pedeapsă. Părintele recurge la pedeapsă când nu mai are resurse.
2. Să-i explicăm ce probleme are . Hiperactivitatea dezvoltă sentimentul de inferioritate. Acest lucru, duce la tristeţe, deprimare , izolare.
3. Critica pozitivă, este o metodă ce dă roade.
4. Susţinere şi sprijin, e nevoie de timp pentru formarea deprinderilor. Nu putem schimba copilul dintr-o dată, ci pas cu pas.
5. Stabilirea de obiective reale, copilul hiperactiv neavând nevoie de indulgenţă, el
trebuind să-şi asume responsabilităţi. Se porneşte de la puţin, ca apoi să se avanseze progresiv. Voinţa se hrăneşte cu voinţă, motivaţia cu motivaţie, răbdarea cu răbdare.
6. Program comun, copilului explicându-i-se în limitele posibilităţilor lui ce are de
făcut, apoi repetându-se de mai multe ori.
7. Lăudaţi orice încercare a sa.
Este bine să lăudăm copilul, este chiar necesar. O laudă sinceră îi va spori încrederea în sine, ceea ce înseamnă un lucru important pentru dezvoltarea personlităţii sale. Totul trebuie făcut însă cu măsură. Nu trebuie să cădem într-oextremă greşită, să exagerăm cu laudele, iar copilul să asocieze obligatoriu îndeplinirea unei sarcini cu o recompensă.
8. Mediu propice pentru a se concentra , acasă trebuie să i se creeze o atmosferă liniştită, fără stimuli care-i distrag atenţia, iar rolul grădiniţei este de a nu lăsa copilul să se orienteze singur în multitudinea de fapte şi atitudini ce se manifestă în jurul lui, ci de a organiza o ambianţă potrivită, din care copilul să se alimentezecu impresii pozitive, necesare evoluţiei sale normale.
BIBLIOGRAFIE
1. Anca Axente (Tarău) – Copilul hiperactiv, Rev. ADORAMUS ; nr.13 ;
2. Prof. Univ. dr. Ioan Neac Neacşu – Conduita hiperactivă la copii.
Institutor : Gorea Adina Ramona
SUGESTII PENTRU A REDUCE STRESUL
LA ŞCOALĂ
1. Pierzi mult timp căutând informaţile de care ai nevoie prin hârtii şi prin caietele de notiţe? Uni au nevoie de ajutor ca să fie mai organizaţi. Nu trebuie să-ţi fie ruşine să ceri sfaturi de la profesori în acest sens.
2. Ai obiceiul să amăni lucrurile?
Încearcă să-ţi termini o temă înainte de termen. Uşurarea şi mulţumirea pe care le vei
simţi te vor îndemna probabil ca altădată să nu mai amăni temele.
3. Ţi se întâmplă uneori ca mintea să-ţi vagabondeze în timpul orelor? Încearcă vreme de o lună să asculţi cu atenţie la ore şi să iei notiţe pentru a le consulta mai tărziu. Vei fi încântat să vezi cât de uşor îţi vei face apoi temele. Procedând astfel, vei fi mai puţin stresat.
4. Ai ales cursuri pentru avansaţi, care necesită prea mult timp şi efort? Chiar e nevoie să urmezi aceste cursuri? Discută cu părinţi. Cere părerea cuiva care areun punct de vedere echilibrat referitor la instruire. Vei constata probabil că aceste cursuri opţionale nu le ajută prea mult în pregătirea ta pentru examenul de absolvire.
Tehnoredactor: Vas Sergiu
☻Totodată, trebuie îndeplinite condiţii cum ar fi : crearea unui climat favorabil, de înţelegere, acceptare şi încurajare.
În familie : armonie între părinţi, cadru familial liniştit, cu activităţi casnice intense în care copilul este implicat, comunicare între membrii familiei;
În grădiniţă : Existenţa unor calităţi proprii cadrului didactic (acesta îndeplineşte rolul de moderator): responsabilitate, deschidere către experienţe noi, dorinţa de a ajuta, încredere în lucrul în echipă, inventivitate;
Stabilirea şi negocierea unor reguli : seriozitate, confidenţialitate, punctualitate, răbdare, sinceritate, dreptul la propria părere ;
☻ Implementarea, urmărirea şi respectarea unor modalităţi concret de acţiune :
1. Disciplinarea , pentru realizarea căreia , regula nr.1 este consecvenţa . De câte ori greşeşte in se explică, i se atrage atenţia, altfel ne poate manipula, ascunde faptele să evite pedeapsa. Atenţie însă, la distincţia ce trebuie făcută între disciplinare şi pedeapsă. Părintele recurge la pedeapsă când nu mai are resurse.
2. Să-i explicăm ce probleme are . Hiperactivitatea dezvoltă sentimentul de inferioritate. Acest lucru, duce la tristeţe, deprimare , izolare.
3. Critica pozitivă, este o metodă ce dă roade.
4. Susţinere şi sprijin, e nevoie de timp pentru formarea deprinderilor. Nu putem schimba copilul dintr-o dată, ci pas cu pas.
5. Stabilirea de obiective reale, copilul hiperactiv neavând nevoie de indulgenţă, el
trebuind să-şi asume responsabilităţi. Se porneşte de la puţin, ca apoi să se avanseze progresiv. Voinţa se hrăneşte cu voinţă, motivaţia cu motivaţie, răbdarea cu răbdare.
6. Program comun, copilului explicându-i-se în limitele posibilităţilor lui ce are de
făcut, apoi repetându-se de mai multe ori.
7. Lăudaţi orice încercare a sa.
Este bine să lăudăm copilul, este chiar necesar. O laudă sinceră îi va spori încrederea în sine, ceea ce înseamnă un lucru important pentru dezvoltarea personlităţii sale. Totul trebuie făcut însă cu măsură. Nu trebuie să cădem într-oextremă greşită, să exagerăm cu laudele, iar copilul să asocieze obligatoriu îndeplinirea unei sarcini cu o recompensă.
8. Mediu propice pentru a se concentra , acasă trebuie să i se creeze o atmosferă liniştită, fără stimuli care-i distrag atenţia, iar rolul grădiniţei este de a nu lăsa copilul să se orienteze singur în multitudinea de fapte şi atitudini ce se manifestă în jurul lui, ci de a organiza o ambianţă potrivită, din care copilul să se alimentezecu impresii pozitive, necesare evoluţiei sale normale.
BIBLIOGRAFIE
1. Anca Axente (Tarău) – Copilul hiperactiv, Rev. ADORAMUS ; nr.13 ;
2. Prof. Univ. dr. Ioan Neac Neacşu – Conduita hiperactivă la copii.
Institutor : Gorea Adina Ramona
SUGESTII PENTRU A REDUCE STRESUL
LA ŞCOALĂ
1. Pierzi mult timp căutând informaţile de care ai nevoie prin hârtii şi prin caietele de notiţe? Uni au nevoie de ajutor ca să fie mai organizaţi. Nu trebuie să-ţi fie ruşine să ceri sfaturi de la profesori în acest sens.
2. Ai obiceiul să amăni lucrurile?
Încearcă să-ţi termini o temă înainte de termen. Uşurarea şi mulţumirea pe care le vei
simţi te vor îndemna probabil ca altădată să nu mai amăni temele.
3. Ţi se întâmplă uneori ca mintea să-ţi vagabondeze în timpul orelor? Încearcă vreme de o lună să asculţi cu atenţie la ore şi să iei notiţe pentru a le consulta mai tărziu. Vei fi încântat să vezi cât de uşor îţi vei face apoi temele. Procedând astfel, vei fi mai puţin stresat.
4. Ai ales cursuri pentru avansaţi, care necesită prea mult timp şi efort? Chiar e nevoie să urmezi aceste cursuri? Discută cu părinţi. Cere părerea cuiva care areun punct de vedere echilibrat referitor la instruire. Vei constata probabil că aceste cursuri opţionale nu le ajută prea mult în pregătirea ta pentru examenul de absolvire.
Tehnoredactor: Vas Sergiu
CLASA a II-a Râciu (rev. 24)
Lumea copilului e cea mai frumoasă, cea mai curată şi cea mai inventivă. În mijlocul lui ,,serios “ copilul crează lumi deosebite şi de aceea noi, cei maturi, trebuie să ştim din când în când să ne întoarcem în lumea copilăriei sau, mai bine, să nu ne desprindem de ea niciodată.
Nici un loc în lume nu are mai mare importanţă, din punct de vedere sentimental, ca satul în care ai trăit cele mai sfinte clipe din viaţa ta. Este locul unde se întemeiază mândria unei Patrii, în spiritul legilor morale, al jertfei de sine, al răbdării, al dragostei şi al respectului faţă de cele sfinte. Acest loc este RÂCIU - sat în inima Ardealului, acolo unde holdele se împlinesc bogate în spic, lanurile de porumb gem sub greutatea ştiuleţilor toamna, livezile de meri, peri şi pruni îşi apleacă pânâ la pământ crengile încărcate cu rod la vremea culesului, unde apa din fântâni este limpede şi rece, oamenii gospodari şi buni creştini, toleranţi, omenoşi şi buni la suflet. Tăiesc aici de 35 de ani şi experienţa acumulată mi-a dictat afirmaţiile de mai sus. Fiică de ţărani, deşi din altă zonă geografică, am primit o educaţie aleasă, educaţie ce o dă ţăranul copilului său indiferent de locul unde trăieşte, aceea de a ajunge ,,Om”.
Călăuzită de sfaturile părinteşti, ale minunaţilor mei dascăli, de la care am reţinut că:,,învăţătorul este trimisul lui D-zeu pe Pământ pentru a lumina minţile” am încercat şi cred că am contribuit şi eu cu ,,un firicel de nisip” la bunul mers al acestei aşezări de pe Câmpie.
Cu toate că destinul a făcut ca o perioadă de timp să-mi desfăşor activitatea în administraţie, cooperaţie, finanţe, visul meu nu putea fi îndeplinit decât întorcându-mă la copii. De ce ? Pentru că-i iubesc şi-i am în inimă. Am pregătit copii inventivi care s-au descurcat bine în situaţiile ce le-au pretins o gândire divergentă, aceea de a afla mai multe soluţii posibile şi nu rezolvări unice, acţionând prin fluenţă, flexibilitate şi originalitate, încercând să le deschid ,,ochii curiozităţii” larg spre a cunoaşte lumea, modelându-i cu grijă încât să se adapteze uşor şi să se integreze lesne în procesul evolutiv mereu ascendent al societăţii.
Lumea copilului fiind cea mai frumoasă, cea mai curată şi cea mai inventivă. În jocul lui ,,serios” copilul crează lucruri deosebite şi de aceea noi, cei maturi, trebuie să ştim din când în când să ne întoarcem în lumea copilăriei sau, mai bine, să nu ne desprindem de ea niciodată. În acest sens anul 2009 m-a găsit învăţând clasa aIIa a Gim. ,,Gheorghe Sincai". Clasă numeroasă, cu un efectiv de 29 elevi frumoşi, inimoşi dar şi diferiţi. Nu-mi este uşor dar este plăcut şi încerc să le sădesc în suflete nevoia de a păstra peste ani valorile esenţiale ale poporului român: limba, portul, jocul şi obiceiurile tradiţionale. Pe lângă activitatea zilnică la clasă, aceea de a forma capacităţi de citit-scris şi exprimare corectă, de socotit şi găndit logic am implicat elevii în organizarea sărbătorilor şcolare cu ocazii diferite: ,,Ziua Naţională”, ,,Ziau eroilor “, începutul şi sfărşitul de an şcolar, 8 Martie şi 1 Iunie, Naşterea şi Învierea Domnului, Ziua pensionarilor şi altele. Am considerat că aceste sărbători le va stimula talentul, creativitatea, le va solicita imaginaţia şi inteligenţa, va permite manifestarea personalităţii fiecăruia. Sunt concludente cred aceste dovezi.
Învăţătoare Cioloboc Cireşica
Tehnoredactare Florea Ana-Maria
Nici un loc în lume nu are mai mare importanţă, din punct de vedere sentimental, ca satul în care ai trăit cele mai sfinte clipe din viaţa ta. Este locul unde se întemeiază mândria unei Patrii, în spiritul legilor morale, al jertfei de sine, al răbdării, al dragostei şi al respectului faţă de cele sfinte. Acest loc este RÂCIU - sat în inima Ardealului, acolo unde holdele se împlinesc bogate în spic, lanurile de porumb gem sub greutatea ştiuleţilor toamna, livezile de meri, peri şi pruni îşi apleacă pânâ la pământ crengile încărcate cu rod la vremea culesului, unde apa din fântâni este limpede şi rece, oamenii gospodari şi buni creştini, toleranţi, omenoşi şi buni la suflet. Tăiesc aici de 35 de ani şi experienţa acumulată mi-a dictat afirmaţiile de mai sus. Fiică de ţărani, deşi din altă zonă geografică, am primit o educaţie aleasă, educaţie ce o dă ţăranul copilului său indiferent de locul unde trăieşte, aceea de a ajunge ,,Om”.
Călăuzită de sfaturile părinteşti, ale minunaţilor mei dascăli, de la care am reţinut că:,,învăţătorul este trimisul lui D-zeu pe Pământ pentru a lumina minţile” am încercat şi cred că am contribuit şi eu cu ,,un firicel de nisip” la bunul mers al acestei aşezări de pe Câmpie.
Cu toate că destinul a făcut ca o perioadă de timp să-mi desfăşor activitatea în administraţie, cooperaţie, finanţe, visul meu nu putea fi îndeplinit decât întorcându-mă la copii. De ce ? Pentru că-i iubesc şi-i am în inimă. Am pregătit copii inventivi care s-au descurcat bine în situaţiile ce le-au pretins o gândire divergentă, aceea de a afla mai multe soluţii posibile şi nu rezolvări unice, acţionând prin fluenţă, flexibilitate şi originalitate, încercând să le deschid ,,ochii curiozităţii” larg spre a cunoaşte lumea, modelându-i cu grijă încât să se adapteze uşor şi să se integreze lesne în procesul evolutiv mereu ascendent al societăţii.
Lumea copilului fiind cea mai frumoasă, cea mai curată şi cea mai inventivă. În jocul lui ,,serios” copilul crează lucruri deosebite şi de aceea noi, cei maturi, trebuie să ştim din când în când să ne întoarcem în lumea copilăriei sau, mai bine, să nu ne desprindem de ea niciodată. În acest sens anul 2009 m-a găsit învăţând clasa aIIa a Gim. ,,Gheorghe Sincai". Clasă numeroasă, cu un efectiv de 29 elevi frumoşi, inimoşi dar şi diferiţi. Nu-mi este uşor dar este plăcut şi încerc să le sădesc în suflete nevoia de a păstra peste ani valorile esenţiale ale poporului român: limba, portul, jocul şi obiceiurile tradiţionale. Pe lângă activitatea zilnică la clasă, aceea de a forma capacităţi de citit-scris şi exprimare corectă, de socotit şi găndit logic am implicat elevii în organizarea sărbătorilor şcolare cu ocazii diferite: ,,Ziua Naţională”, ,,Ziau eroilor “, începutul şi sfărşitul de an şcolar, 8 Martie şi 1 Iunie, Naşterea şi Învierea Domnului, Ziua pensionarilor şi altele. Am considerat că aceste sărbători le va stimula talentul, creativitatea, le va solicita imaginaţia şi inteligenţa, va permite manifestarea personalităţii fiecăruia. Sunt concludente cred aceste dovezi.
Învăţătoare Cioloboc Cireşica
Tehnoredactare Florea Ana-Maria
ASIGURAREA CONTINUITATII PROIECTULUI "NATURA, PRIETENA MEA"
Începând din vara anului trecut şi până acum am realizat următoarele activităţi:
· 30 iunie – 4 iulie – Expediţia şcolară „Vreau să ştiu”. Detalii pe:
www.piatraunica.blogspot.com
· Octombrie 2008 - excursie în Rezervaţia Naturală Defileul Mureşului Deda-Topliţa - organizator Narcisa Covaci
· Octombrie, noiembrie 2008 – două excursii la Turda la salină şi Rezervaţia Naturală Cheile Turzii (prima cu 16 elevi din Sânmărtin – organizator Semiramida Baciu şi a doua cu 14 elevi din Râciu, organizator Adrian Baciu)
· Drumeţia „Sate de pe Câmpia Transilvaniei” – pe traseul Râciu – Crăieşti – Silivaş (cu autobuzul, iar din Silivaş pe jos) – Techeniş – Silivăşcut – Ulieş – Crucile din deal– Bideştee – Coasta Mare – Pădurea din Coasta Mare – Cota 490 – Râciu (clasele V – VIII).
· 12 noiembrie - activitate de întreţinere a plantaţiei, clasele I-IV.
· 27 februarie - expoziţie de desene ,,SATUL MEU".
· martie 2009 - excursie la Grădina Botanică-Cluj Napoca- organizator prof. Olga Dunca.
· 9 aprilie - achiziţionarea plantelor şi a puieţilor – prof. Adrian Baciu.
· 10 aprilie 2009 - ecologizarea comunei, ecologizarea pădurii (clasele I – V)
· plantarea puieţilor - 600 bucăţi (V – VIII)
· 15 aprilie Ziua Pădurii – plantare -200 puieţi (15 participanţi – vacanţă).
· 21, 22 aprilie - plantare în parcul dendrologic (clasa a VIII-a). Detalii pe:
www.revistavreausastiu.blogspot.com,
www.comunaraciu.blogspot.com
· 30 iunie – 4 iulie – Expediţia şcolară „Vreau să ştiu”. Detalii pe:
www.piatraunica.blogspot.com
· Octombrie 2008 - excursie în Rezervaţia Naturală Defileul Mureşului Deda-Topliţa - organizator Narcisa Covaci
· Octombrie, noiembrie 2008 – două excursii la Turda la salină şi Rezervaţia Naturală Cheile Turzii (prima cu 16 elevi din Sânmărtin – organizator Semiramida Baciu şi a doua cu 14 elevi din Râciu, organizator Adrian Baciu)
· Drumeţia „Sate de pe Câmpia Transilvaniei” – pe traseul Râciu – Crăieşti – Silivaş (cu autobuzul, iar din Silivaş pe jos) – Techeniş – Silivăşcut – Ulieş – Crucile din deal– Bideştee – Coasta Mare – Pădurea din Coasta Mare – Cota 490 – Râciu (clasele V – VIII).
· 12 noiembrie - activitate de întreţinere a plantaţiei, clasele I-IV.
· 27 februarie - expoziţie de desene ,,SATUL MEU".
· martie 2009 - excursie la Grădina Botanică-Cluj Napoca- organizator prof. Olga Dunca.
· 9 aprilie - achiziţionarea plantelor şi a puieţilor – prof. Adrian Baciu.
· 10 aprilie 2009 - ecologizarea comunei, ecologizarea pădurii (clasele I – V)
· plantarea puieţilor - 600 bucăţi (V – VIII)
· 15 aprilie Ziua Pădurii – plantare -200 puieţi (15 participanţi – vacanţă).
· 21, 22 aprilie - plantare în parcul dendrologic (clasa a VIII-a). Detalii pe:
www.revistavreausastiu.blogspot.com,
www.comunaraciu.blogspot.com
Colectivul de redacţie - REVISTA 24
Rareş Covaci (VII) – Redactor şef,
Florea Ana Maria (VII) – Redactor şef,
Bota Bianca (VII) – Redactor şef ,
Sfâriac Silviu (VII)- Redactor şef.
Redactori:
Cristina Covaciu (IX), Crina Anghel (IX),
Baciu Andreea (VII), Boalcă Diana (IV),
Vas Sergiu (VIII), Pogăcean Emanuel (VIII),
Câmpean Andrei (VIII), Mădălina Ruţa (IX),
Tămaş Doroteea (VIII), Bucşa Cristina (VIII)
Chiorean Angelica (VIII), Iuga Carmen (VIII),
Gârbu Alexandra (VIII), Pungea Carmen (VIII),
Ciontoş Petruţa (VI), Soţan Mădălina (VI),
Florea Maria (VI B), Curticăpean Dan (VI A),
Suciu Alexandrina (VII), Bacali Daniela (VIII),
Căliani Victor (VII), Dumitriţa Boalcă (XI),
Sfâriac Flavian (VII), Gherman Loredana (IV).
Colaboratori:
Bota Emil Ovidiu (VI), Covaci Mihnea (VI),
Cozoş Cătălin (VI), Pop Denisa (VI), Vas Dorel (VIII),
Bad Raul (VI), Cucuiet Ioana (VII),
Graffi Paul (VII), Bucur Viorel (VII),
Ognean Ioana (VIII), Ognean Ştefania (VIII),
Lorinţ Ana Maria (VIII), Chertes Ionuţ (VII),
Costea Maria (VII), Sârbu Claudiu (VII),
Gârbu Diana (VII), Suciu Daniel (IV),
Bacali Bogdan (VIII), Frânc Oana (XI), Oltean Anca (IX),
Şandor Andrei (VI A),
Chivari Simona (VI A),
Ştefan Ciprian (VIII), Dunca Bogdan (VIII),
Ştefan Ciprian (VIII), Dunca Bogdan (VIII),
Profesori coordonatori:
Adrian Baciu
(Gimnaziul de Stat „Gheorghe Şincai” – Râciu)
Semiramida Baciu
(Şcoala Generală „Vasile Oprea" Sânmărtin)
CUPRINSUL REVISTEI 24
Colectivul de redacţie – pag.3,
Natura, prietena mea – pag.4,
Coloraţi cum vă place – pag.5,
Clasa a II-a – pag.7,
Copilul hiperactiv –pag.8,
O parabolă – pag.9,
Protejaţi-vă sănătatea – pag.9,
Tradiţii şi obiceiuri
de Paşte – pag.10,
Frunza de lotus – pag.10,
Hai să râdem – pag.11,
Să ne cunoaştem comuna – pag.12,
Criza economică în viziunea lui Einstein – pag.13,
Proiectul „Mass Media Şcolară” continuă – pag.15,
Marile religii ale lumii – pag.16,
Din „Profetul"
de Khalil Gibran – pag.17,
Vorbirea cu Dumnezeu - Părintele Cleopa – pag.18,
Viaţa, citate – pag.18,
Beneficiile postului – pag19,
Îndemn la Referendum – pag.20,
Portul popular din Sânmărtinu de Câmpie – pag.20
Cine este Oreste – pag.21,
Despre părintele
Arsenie Boca – pag.23,
Aspiraţia şi Rugăciunea – pag.23,
Coloraţi cum vă place – pag.24, 25,
Programul curselor de
Maxi Taxi – pag.26,
Elevii şcolii noastre – pag.28.
CREŞTEREA ALBINELOR
(continuare)
Prof. Iacob Macarie
În numărul anterior al revistei v-am vorbit despre mierea de albine, produsul de bază care a făcut albina cunoscută în viaţa oamenilor şi vă spuneam că produsele stupului sunt mult mai multe, valoroase şi uneori, esenţiale pentru om.
În acest număr nu mă voi opri asupra unui alt produs al albinelor întrucât m-am gândit să vă vorbesc despre o etapă foarte importantă în viaţa unei familii de albine, iernatul. Această etapă poate fi uneori fatală pentru o familie de albine dacă stuparul nu a luat măsuri necesare şi obligatori pentru a asigura albinelor condiţii prielnice de viaţă şi hrană pentru a trece cu bine o iarnă care poate aduce şi temperaturi de minus 20-25 garade.
După marele zumzet al albinelor din timpul verii, după ce stuparul a recoltat mierea din fagurii destinaţi recoltei primul gând trebuie să fie acela de a pregăti corect familia de albine pentru iernat şi, în acest sens, va proceda după cum urmează: va alege cu grijă fagurii pe care urmează să ierneze albinele, va completa rezervele de hrană, dacă este cazul, va aranja cuibul pe direcţia urdinişului (locul de intrare al albinelor în stup), va asigura limitarea cuibului proporţional cu puterea familiei (dacă numărul albinelor este mai mic şi numărul fagurilor va fi mai mic), va izola termic cuibul în aşa fel încât pierderile de căldură să fie cât mai mici şi va sigura o linişte cât mai aproape de cea ideală.
Şi acum voi dezvolta cele spuse mai sus, având încredere că, pe actualii şi viitorii stupari, îi voi ajuta să-şi îngrijească familiile de albine fară greşeli şi fară a avea eşecuri, pentru un stupar adevărat pierderea unei familii de albine este , uneori, o adevărată dramă, mai ales când eşti un începător şi nu numai.
Fagurii pe care urmaeză să ierneze familia de albine trbuie să fie unifor clădiţi, să fie de culoare mai închisă, această culoare ne spune că în celulele fagurelui au fost crescute câteva generaţii de puiet de albină şi, se ştie, de la fiecare pui de albină rămăne pe pereţii celulei o peliculă subţire care va reţine mai bine căldura atât de necesară în interiorul ,,ghemului” de iernare. În aceşti faguri, aleşi cu grijă, va trebui să avem miere suficientă, polen păstrat sub forma ,,păsturii”, aceşti faguri îi perforăm cu un băţ de forma unui creion pentru a permite albinelor să treacă mai uşor de pe un figure pe altul, prin interiorul cuibului şi astfel evităm răcirea acestuia.
Cuibul sau ghemul de iernare trebuie să fie aşezat pe direcţia urdinişului, astfel albinele vor putea ieşi mai uşor la zborul de curăţire în zilele în care temperatura în atmosferă trece de 12 grade C. Zborul de curăţire este esenţial pentru viaţa viitoare a stupului, pentru ca albinele adună în intestin tot ce nu au asimilat într-o lună sau două de iernat şi astfel ele trebuie să iasă afară pentru a-şi goli intestinul şi să-şi ducă viaţa mai departe, uşurate şi cu mai mult curaj.
Cuibul se limitează proporţional cu numărul albinelor care au ajuns să intre la iernat, se izolează cu ajutorul unor diafragme, din P.F.L. sau scândură, lângă care se aşează nişte periniţe umplute cu paie sau vatelină. La fel se izolează şi partea de sus a stupului ,,podişorul".
Pe perioada iernii liniştea este foarte importantă şi pentru aceea voi pune la urdiniş o gratie din tablă, care să nu permită intrarea şoarecilor în stup, vom aşeza stupii în locuri ferite de zgomot, nu vom permite intrarea în stupină a păsărilor de curte, care pot deranja şi nu vom lovi lada sua capacul stupului, fiecare zgomot duce la agitatrea familiei, duce la un consum suplimentar de hrană şi, în cele din urmă, la o mortalitate mai mare a albinelor.
Respectând aceste puţine reguli vă veţi putea bucura de familii puternice, sănătoase şi care vă vor aduce numai bucurii şi satisfacţii prin produsele despre care vă voi putea vorbi în numerele viitoare ale revistei.
Tehnoredactare:Florea Ana-Maria şi Baciu Andreea (rev. 23)
Prof. Iacob Macarie
În numărul anterior al revistei v-am vorbit despre mierea de albine, produsul de bază care a făcut albina cunoscută în viaţa oamenilor şi vă spuneam că produsele stupului sunt mult mai multe, valoroase şi uneori, esenţiale pentru om.
În acest număr nu mă voi opri asupra unui alt produs al albinelor întrucât m-am gândit să vă vorbesc despre o etapă foarte importantă în viaţa unei familii de albine, iernatul. Această etapă poate fi uneori fatală pentru o familie de albine dacă stuparul nu a luat măsuri necesare şi obligatori pentru a asigura albinelor condiţii prielnice de viaţă şi hrană pentru a trece cu bine o iarnă care poate aduce şi temperaturi de minus 20-25 garade.
După marele zumzet al albinelor din timpul verii, după ce stuparul a recoltat mierea din fagurii destinaţi recoltei primul gând trebuie să fie acela de a pregăti corect familia de albine pentru iernat şi, în acest sens, va proceda după cum urmează: va alege cu grijă fagurii pe care urmează să ierneze albinele, va completa rezervele de hrană, dacă este cazul, va aranja cuibul pe direcţia urdinişului (locul de intrare al albinelor în stup), va asigura limitarea cuibului proporţional cu puterea familiei (dacă numărul albinelor este mai mic şi numărul fagurilor va fi mai mic), va izola termic cuibul în aşa fel încât pierderile de căldură să fie cât mai mici şi va sigura o linişte cât mai aproape de cea ideală.
Şi acum voi dezvolta cele spuse mai sus, având încredere că, pe actualii şi viitorii stupari, îi voi ajuta să-şi îngrijească familiile de albine fară greşeli şi fară a avea eşecuri, pentru un stupar adevărat pierderea unei familii de albine este , uneori, o adevărată dramă, mai ales când eşti un începător şi nu numai.
Fagurii pe care urmaeză să ierneze familia de albine trbuie să fie unifor clădiţi, să fie de culoare mai închisă, această culoare ne spune că în celulele fagurelui au fost crescute câteva generaţii de puiet de albină şi, se ştie, de la fiecare pui de albină rămăne pe pereţii celulei o peliculă subţire care va reţine mai bine căldura atât de necesară în interiorul ,,ghemului” de iernare. În aceşti faguri, aleşi cu grijă, va trebui să avem miere suficientă, polen păstrat sub forma ,,păsturii”, aceşti faguri îi perforăm cu un băţ de forma unui creion pentru a permite albinelor să treacă mai uşor de pe un figure pe altul, prin interiorul cuibului şi astfel evităm răcirea acestuia.
Cuibul sau ghemul de iernare trebuie să fie aşezat pe direcţia urdinişului, astfel albinele vor putea ieşi mai uşor la zborul de curăţire în zilele în care temperatura în atmosferă trece de 12 grade C. Zborul de curăţire este esenţial pentru viaţa viitoare a stupului, pentru ca albinele adună în intestin tot ce nu au asimilat într-o lună sau două de iernat şi astfel ele trebuie să iasă afară pentru a-şi goli intestinul şi să-şi ducă viaţa mai departe, uşurate şi cu mai mult curaj.
Cuibul se limitează proporţional cu numărul albinelor care au ajuns să intre la iernat, se izolează cu ajutorul unor diafragme, din P.F.L. sau scândură, lângă care se aşează nişte periniţe umplute cu paie sau vatelină. La fel se izolează şi partea de sus a stupului ,,podişorul".
Pe perioada iernii liniştea este foarte importantă şi pentru aceea voi pune la urdiniş o gratie din tablă, care să nu permită intrarea şoarecilor în stup, vom aşeza stupii în locuri ferite de zgomot, nu vom permite intrarea în stupină a păsărilor de curte, care pot deranja şi nu vom lovi lada sua capacul stupului, fiecare zgomot duce la agitatrea familiei, duce la un consum suplimentar de hrană şi, în cele din urmă, la o mortalitate mai mare a albinelor.
Respectând aceste puţine reguli vă veţi putea bucura de familii puternice, sănătoase şi care vă vor aduce numai bucurii şi satisfacţii prin produsele despre care vă voi putea vorbi în numerele viitoare ale revistei.
Tehnoredactare:Florea Ana-Maria şi Baciu Andreea (rev. 23)
Conştiinţa animalelor
În lumea animalelor mărimea nu contează, însă contează virtuţile.
În cercetările mele am descoperit că unele animale sunt mai nobile decât altele (vom numi aceasta calitate nobilă - CN).
Astfel, comparându-le procentual avem următoarele exemple:
Vacile 40% CN, elefanţii 30% CN, Porcii 30% CN, câinii 30% CN, vulturii 3% CN, raţele 8% CN, veveriţele 10% CN, unele păsări 30%CN, lebedele 20% CN, gâştele 20% CN, gâştele 20% CN, tigrii 4% CN, etc
La oameni această calitate nobilă se manifestă astfel: la puţini dintre ei această calitate nobilă poate ajunge la 90%, la foarte mulţi 10% CN (o valoare medie), la foarte mulţi 3% CN.
Din cartea bestseller pe Amazon.com „The Noble Wilds” (Sălbăticiunile Nobile) a Maestrei Ching Hai.
Care-i om şi care-i câine?
În luna decembrie 2008 la televiziunea spaniolă, la ştiri era prezentată o filmare în care un câine era rănit pe o autostradă.
Un alt câine încerca cu disperare să-l scoată din trafic pe prietenul său.
Unii câini îşi urmează stăpânii chiar şi în război, fiind adevăraţi eroi pe câmpul de luptă, iar unii câini au salvat fiinţe umane din incendii.
Un om a vrut să înece un câine, însă chiar omul a căzut în apă şi era să moară.
Cine l-a salvat?
Chiar câinele.
Cu siguranţă nu veţi vedea niciodată câini beţi pe marginea şanţurilor (oameni da), nu veţi vedea niciodată câini care să-şi trădeze stăpânul (oameni da).
Prof. Adrian Baciu (rev 23)
În cercetările mele am descoperit că unele animale sunt mai nobile decât altele (vom numi aceasta calitate nobilă - CN).
Astfel, comparându-le procentual avem următoarele exemple:
Vacile 40% CN, elefanţii 30% CN, Porcii 30% CN, câinii 30% CN, vulturii 3% CN, raţele 8% CN, veveriţele 10% CN, unele păsări 30%CN, lebedele 20% CN, gâştele 20% CN, gâştele 20% CN, tigrii 4% CN, etc
La oameni această calitate nobilă se manifestă astfel: la puţini dintre ei această calitate nobilă poate ajunge la 90%, la foarte mulţi 10% CN (o valoare medie), la foarte mulţi 3% CN.
Din cartea bestseller pe Amazon.com „The Noble Wilds” (Sălbăticiunile Nobile) a Maestrei Ching Hai.
Care-i om şi care-i câine?
În luna decembrie 2008 la televiziunea spaniolă, la ştiri era prezentată o filmare în care un câine era rănit pe o autostradă.
Un alt câine încerca cu disperare să-l scoată din trafic pe prietenul său.
Unii câini îşi urmează stăpânii chiar şi în război, fiind adevăraţi eroi pe câmpul de luptă, iar unii câini au salvat fiinţe umane din incendii.
Un om a vrut să înece un câine, însă chiar omul a căzut în apă şi era să moară.
Cine l-a salvat?
Chiar câinele.
Cu siguranţă nu veţi vedea niciodată câini beţi pe marginea şanţurilor (oameni da), nu veţi vedea niciodată câini care să-şi trădeze stăpânul (oameni da).
Prof. Adrian Baciu (rev 23)
O INIŢIATIVĂ DEOSEBITĂ
Un grup de cadre didactice din şcoala noastă a făcut următoarea propunere Consiliului de Administraţie al Gimnaziului de Stat „Gheorghe Şincai”:
„În atenţia Consiliului de Administraţie al Gimnaziului de Stat Gheorghe Şincai.
După cum ştim cu toţii, odată cu înfiinţarea C.D.I.-ului din şcoala noastră, biblioteca şcolii este depozitată nu doar în C.D.I., dar şi în alte patru încăperi diferite.
În ultimii doi ani bibliotecii şcolii noastre i s-au făcut două donaţii importante de carte, cu scopul ca aceste cărţi „să fie de folos” după cum a menţionat domnul profesor Grigore Ploeşteanu.
Vechile cărţi ale biblioteci, dar şi cele primitedin donaţii sunt depozitate în cinci încăperi diferite.
Ca urmare a celor prezentate mai sus propunem amenajarea unei singure săli pentru biblioteca şcolii şi aducerea tuturor cărţilor în acesata.
Propunem de asemenea ca biblioteca şcolii noastre să primească numele de Biblioteca „Grigore Ploeşteanu”, având în vedere două aspecte importante:
1. Importanta donaţie de carte pe care a făcut-o şcolii noastre;
2. Numeroasele cărţi şi articole pe care domnul profesor Grigore Ploeşteanu le-a scris despre Gheorghe Şincai şi Şcoala Ardeleană.”
Semnatari:
Covaci Narcisa Laura – Director Adjunct, Baciu Adrian – Consilier educativ, Prof. Macarie Iacob, Prof. Dunca Olga, Înv. Pojar Mărioara, Bibliotecar Florea Eugenia, Prof. Bucur Rodica, Prof. Săcărea Petru, Prof. Dulău Toader.
Numele cadrelor didactice apare în ordinea semnăturilor.
O semnătură a fost retrasă. Nu menţionăm numele acestui cadru didactic.
Prof. Adrian Baciu
(DIN REVISTA 23)
„În atenţia Consiliului de Administraţie al Gimnaziului de Stat Gheorghe Şincai.
După cum ştim cu toţii, odată cu înfiinţarea C.D.I.-ului din şcoala noastră, biblioteca şcolii este depozitată nu doar în C.D.I., dar şi în alte patru încăperi diferite.
În ultimii doi ani bibliotecii şcolii noastre i s-au făcut două donaţii importante de carte, cu scopul ca aceste cărţi „să fie de folos” după cum a menţionat domnul profesor Grigore Ploeşteanu.
Vechile cărţi ale biblioteci, dar şi cele primitedin donaţii sunt depozitate în cinci încăperi diferite.
Ca urmare a celor prezentate mai sus propunem amenajarea unei singure săli pentru biblioteca şcolii şi aducerea tuturor cărţilor în acesata.
Propunem de asemenea ca biblioteca şcolii noastre să primească numele de Biblioteca „Grigore Ploeşteanu”, având în vedere două aspecte importante:
1. Importanta donaţie de carte pe care a făcut-o şcolii noastre;
2. Numeroasele cărţi şi articole pe care domnul profesor Grigore Ploeşteanu le-a scris despre Gheorghe Şincai şi Şcoala Ardeleană.”
Semnatari:
Covaci Narcisa Laura – Director Adjunct, Baciu Adrian – Consilier educativ, Prof. Macarie Iacob, Prof. Dunca Olga, Înv. Pojar Mărioara, Bibliotecar Florea Eugenia, Prof. Bucur Rodica, Prof. Săcărea Petru, Prof. Dulău Toader.
Numele cadrelor didactice apare în ordinea semnăturilor.
O semnătură a fost retrasă. Nu menţionăm numele acestui cadru didactic.
Prof. Adrian Baciu
(DIN REVISTA 23)
CUPRINSUL REVISTEI 23
DIN CUPRINS
Ce este copilãria? – pag. 3
Zilele ªcolii – pag. 5
Gheorghe ªincai – pag. 6
Grigore Vieru „cel Mare” – pag. 7
Poezii (Grigore Vieru) – pag. 9
Codul Invers – Eminescu – pag. 10
Concursul de istorie
„Gheorghe ªincai” – pag. 14
Coloraþi cum vã place – pag.18
Revista presei locale – pag. 19
Building peace – pag. 20
O iniþiativã deosebitã – pag. 21
Hai sã râdem – pag. 21, 25
Micul Prinþ ºi
criza globalã – pag. 22
Pagini spirituale – pag. 23
Ziua internaþionalã a abolirii consumului de carne – pag. 24
Excursii ºi expediþii – pag. 26
Creºterea albinelor – pag. 29
Membrii expediþiei
”Vreau sã ºtiu!” – pag. 30
Caracteristici zodiacale – pag. 31
Adrese utile de NET – pag. 34
Colectivul de redacþie – pag. 34
Ce este copilãria? – pag. 3
Zilele ªcolii – pag. 5
Gheorghe ªincai – pag. 6
Grigore Vieru „cel Mare” – pag. 7
Poezii (Grigore Vieru) – pag. 9
Codul Invers – Eminescu – pag. 10
Concursul de istorie
„Gheorghe ªincai” – pag. 14
Coloraþi cum vã place – pag.18
Revista presei locale – pag. 19
Building peace – pag. 20
O iniþiativã deosebitã – pag. 21
Hai sã râdem – pag. 21, 25
Micul Prinþ ºi
criza globalã – pag. 22
Pagini spirituale – pag. 23
Ziua internaþionalã a abolirii consumului de carne – pag. 24
Excursii ºi expediþii – pag. 26
Creºterea albinelor – pag. 29
Membrii expediþiei
”Vreau sã ºtiu!” – pag. 30
Caracteristici zodiacale – pag. 31
Adrese utile de NET – pag. 34
Colectivul de redacþie – pag. 34
JUBILEU -5 ANI DE LA APARITIA REVISTEI
Mulţumim lui Dumnezeu pentru că ne-a ajutat în aceşti cinci ani să realizăm ceea ce puţine şcoli din ţară au reuşit.
Pe lângă faptul că am ajuns la numărul 23 al revistei, în aceşti ani am realizat multe proiecte.
Suntem o adevărată echipă: în cadrul proiectului „Natura – Prietena Mea” am plantat trei hectare de pădure şi un parc dendrologic, am realizat o expediţie în Munţii Hăşmaş cum nu s-a mai făcut în Râciu de foarte mulţi ani.
În cadrul proiectului Mass Media Şcolară am realizat această revistă, un blog al revistei şi un site al şcoli, apoi primul canal TV şcolar din România şi un radio şcolar, chiar dacă acestea două din urmă funcţionează în condiţii vitrege.
Am realizat proiectele activităţilor educative „Zilele Şcolii – Gheorghe Şincai” care este la a 4-a ediţie şi „Săptămâna Copiilor 1-7 Iunie” care este anul acesta la a 6-a ediţie.
Au fost realizate multe alte activităţi precum sărbătoririle periodice ale evenimentelor importante, excursii la Sibiu şi Bâlea Lac, în Moldova, Cheile Turzii, etc,etc.
Toate acestea având ca axă principală ELEVUL.
Din revista 23
3
Pe lângă faptul că am ajuns la numărul 23 al revistei, în aceşti ani am realizat multe proiecte.
Suntem o adevărată echipă: în cadrul proiectului „Natura – Prietena Mea” am plantat trei hectare de pădure şi un parc dendrologic, am realizat o expediţie în Munţii Hăşmaş cum nu s-a mai făcut în Râciu de foarte mulţi ani.
În cadrul proiectului Mass Media Şcolară am realizat această revistă, un blog al revistei şi un site al şcoli, apoi primul canal TV şcolar din România şi un radio şcolar, chiar dacă acestea două din urmă funcţionează în condiţii vitrege.
Am realizat proiectele activităţilor educative „Zilele Şcolii – Gheorghe Şincai” care este la a 4-a ediţie şi „Săptămâna Copiilor 1-7 Iunie” care este anul acesta la a 6-a ediţie.
Au fost realizate multe alte activităţi precum sărbătoririle periodice ale evenimentelor importante, excursii la Sibiu şi Bâlea Lac, în Moldova, Cheile Turzii, etc,etc.
Toate acestea având ca axă principală ELEVUL.
Din revista 23
3
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
