Tradiţii şi obiceiuri de Sfintele Paşti (rev. 24)

Cuvântul “Paşti” provine din limba ebraică, şi înseamnă „trecere”. Învierea Domnului semnifică triumful vieţii asupra morţii, şi a fost o adevărată minune. La noi, în noaptea de duminică spre duminică, în biserici se face slujba Învierii. Se veghează cu foc şi lumină aprinsă, aşa cum ostaşii puşi de iudei au veghat mormântul lui Iisus.

Credincioşii, îmbrăcaţi în haine noi, iau pasca şi bucatele pregătite şi merg la biserică. Se spune că cine merge la biserică în noaptea Învierii va avea bucurii şi noroc tot anul, iar cei care lipsesc vor petrece anul în boli, necazuri şi nevoi.

După ce preotul a anunţat Învierea, credincioşii se întorc la casele lor cu lumânarea aprinsă şi primesc de la preot pâine înmuiată în vin alb semnificând Sângele şi Trupul Lui Iisus. În timpul slujbei de Înviere se cântă „Hristos a Înviat!” şi se înconjoară biserica de trei ori cu lumânările aprinse. Există credinţa că Raiul se deschide în noaptea Învierii şi rămâne astfel şapte zile, până la Duminica Tomii sau chiar până la Ispas şi Rusalii. De aceea în biserici se scoate şi se pune deoparte toată Săptămâna Luminată uşa de la mijloc a altarului – „Uşa Raiului”. Cine moare în ziua de Paşti sau în Săptămâna Luminată merge de-a dreptul în Rai, iar cine se naşte în aceste zile va fi norocos toată viaţa.

Lumânarea Învierii trebuie păstrată tot anul pentru a fi aprinsă în situaţii primejdioase. Ea mai este purtată de fete în sân pentru a fi luminate, văzute şi iubite ca ziua Învierii în biserică. La masa din prima zi de Paşti trebuie să participe toţi membrii familiei. Se mănâncă ouă roşii, pască, drob şi friptură de miel.

Conform unui obicei, în ziua de Paşti bărbatul trebuia să ciocnească un ou roşu cu soţia sa, pentru a se întâlni şi pe lumea cealaltă. Oul se tăia în feliuţe mici şi toţi membrii familiei mâncau din el. Se credea că dacă se rătăceau era de ajuns să-şi amintească persoanele cu care au mâncat oul de Paşti pentru a se putea întoarce acasă. În unele zone al ţării în a doua zi de Paşti, are loc „Udatul”, când feciorii stropesc fetele cu apă sau parfum. Acest obicei semnifică purificarea.

Crina Anghel (Sânmărtin)